Cam ce greșeli sau mișcări câștigătoare au făcut partidele/politicienii în campanie:
PSD
PNL
USR - PLUS
AUR
UDMR
PMP
PRO România
De-a lungul timpului ne-am obișnuit ca structurile de forță ale statului să susțină mai mult sau mai puțin fățiș anumite partide și anumite persoane în perioada alegerilor și nu numai.
Probabil că ar fi util de aflat, de către comisiile de control din noul Parlament, dacă au fost autorizate operațiuni de monitorizare a formațiunilor politice, dacă au fost infiltrați lucrători ai serviciilor printre membrii diferitelor partide, dacă au promovat anumite ideologii, dacă foștii conducători sau lucrători ai serviciilor au fost și sunt activi în cadrul partidelor politice.
Cred că percepția publică este aceea că structurile de forță ale statului (armata, poliția, serviciile secrete, justiția) s-au implicat în permanență în politică, deși potrivit Constituției aceste structuri sunt apolitice.
Este mai mult decât evident pentru oricine că structurile de forță ale statului au fost implicat profund, în perioada comunismului, în susținerea partidului unic și a conducătorului suprem.
După anul 1990, probabil din inerție, pentru că acestea erau abilitățile cultivate în perioada comunismului, structurile de forță ale noului stat cu o democrație tânără, doar afirmată public s-au implicat activ și uneori fățiș în viața politică a țării și a partidelor, deși toată această imixtiune este atât neconstituțională, cât și profund nelegală.
O democrație autentică nu se poate construi decât prin cultivarea încrederii între cetățeni, cât și prin cultivarea încrederii cetățenilor în autoritățile statului și în politicieni, însă autoritățile și politicienii au obligația să comunice în mod transparent cu poporul, nu să folosească mijloace și metode specifice cu scopul de a manipula opinia publică, clasificând (trecând la secret) toate operațiunile speciale care vizează partidele politice, justiția, viața politică și mediul economic în general.
Este foarte probabil ca actualele alegeri să fi fost cel mai puțin manipulate de structurile de forță ale statului, existând probabil o voință a clasei politice în acest sens, însă trebuie dovedit că politicienii chiar își doresc emanciparea față de structurile de forță, chiar cu riscul de a fi deconspirați o parte dintre cei care au fost sau vor fi parlamentari și/sau funcționari publici ori magistrați.
Lustrația, mult așteptată în perioada anilor 90, pare mai necesară acum decât oricând, când societatea românească este mai matură, însă totul trebuie făcut cu mare grijă, fără răzbunare, ci doar cu scopul de a ne debarasa odată pentru totdeauna de trecutul și metodele comuniste de implicare nelegitimă a structurilor de forță în zona politică și în toate celelalte domenii ale vieții sociale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu