Guvernul pregătește reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală. Educația, Sănătatea și Apărarea, exceptate

 

Reforma administrativă urmează să fie adoptată prin ordonanță de urgență, după finalizarea procesului de avizare. Măsurile ar urma să fie aplicate până la 1 iulie 2026, cu implementare în a doua jumătate a anului.

Guvernul pregătește o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal din ministere și din alte instituții publice centrale, potrivit unui proiect de ordonanță privind reforma administrativă. Decizia a fost asumată de coaliția de guvernare în ședința de luni, urmând ca actul normativ să fie adoptat prin ordonanță de urgență după încheierea procesului de avizare.

Conform proiectului, reducerea vizează cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, al organelor de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului și a ministerelor, precum și din instituțiile subordonate acestora. Măsura se aplică instituțiilor finanțate din bugetele prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, dar și altor autorități administrative autonome și instituții publice, indiferent de modul de finanțare, centralizat la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.

Calendarul aplicării

Proiectul stabilește că măsurile de reducere a cheltuielilor de personal se aprobă și se aplică până la data de 1 iulie 2026. Implementarea efectivă a reducerilor, pentru atingerea țintei de 10%, se va realiza în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026.

Pentru ordonatorii principali de credite care au redus deja cheltuielile de personal în 2025, comparativ cu 2024, diminuarea de 10% se va ajusta. Aceștia vor aplica doar diferența dintre procentul de 10% și economiile deja realizate în anul anterior.

Domeniile exceptate

Proiectul prevede o serie de excepții importante, invocând vulnerabilitățile și provocările din domeniile sănătate, educație, apărare, ordine publică, securitate națională și cultură.

Astfel, sunt exceptate de la limitarea cheltuielilor de personal:

• instituțiile din învățământul de stat;

• spitalele publice și serviciile publice de ambulanță;

• instituțiile publice de cultură aflate în subordinea sau coordonarea autorităților administrației publice centrale;

• instituțiile din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.

Potrivit explicațiilor Guvernului, în aceste domenii reducerile nu vor viza salariile specialiștilor. Fiecare minister va putea identifica propriile soluții pentru atingerea țintei de reducere, fără a opera automat tăieri din fondul de salarii.

Eliminarea normei de hrană, respinsă

În cadrul discuțiilor din coaliție a fost analizată și posibilitatea eliminării normei de hrană pentru bugetari, măsură estimată să genereze economii de aproximativ 2,5 miliarde de lei anual. Propunerea nu a fost însă susținută de toți partenerii de guvernare și nu a fost inclusă în proiectul de ordonanță pus în dezbatere de Ministerul Dezvoltării.

Posibile modificări la taxe și impozite locale

Separat de reforma administrativă, coaliția a decis constituirea unui grup de lucru pentru a analiza modificări privind taxele și impozitele locale. Discuțiile vizează situația creată de aplicarea cotelor de supraimpozitare, regimul clădirilor mai vechi de 50 de ani și facilitățile acordate persoanelor cu dizabilități.

Executivul nu a anunțat oficial data adoptării ordonanței de urgență, însă surse guvernamentale indică drept termen probabil ziua de joi, 19 februarie.

Reforma administrativă face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relansare economică și consolidare bugetară, în contextul presiunilor asupra finanțelor publice și al angajamentelor privind reducerea deficitului. 

EXCLUSIV: Centrală uriașă sub munte, la Bicaz. Proiect de 300 MW care promite energie verde, dar stârnește și controverse

 

Centrală uriașă sub munte, la Bicaz. Proiect de 300 MW care promite energie verde, dar stârnește și controverse

Un proiect energetic de anvergură începe să prindă contur în zona lacului de acumulare de la Lacul Izvorul Muntelui, în județul Neamț. Investitorii propun construirea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, o investiție estimată la sute de milioane de euro, care ar putea transforma regiunea într-un punct strategic pentru echilibrarea sistemului energetic național.

O „baterie” uriașă pentru sistemul energetic

Proiectul, denumit Frasin–Pângărați, aparține companiei Hydro Blue Energy SRL, controlată de omul de afaceri Iulian Dascălu. La finalizarea lucrărilor, Hidroelectrica ar urma să preia 50% din investiție.

Centrala va avea o putere instalată de 300 MW și va funcționa pe principiul acumulării prin pompaj, fiind comparată de specialiști cu o baterie de mari dimensiuni. Sistemul va pompa apă într-un bazin superior atunci când există surplus de energie în rețea și o va elibera ulterior prin turbine, în momentele de consum ridicat. Astfel, proiectul ar contribui la stabilizarea rețelei naționale, în contextul creșterii ponderii energiei regenerabile.

Lac artificial pe vârful Frasin și lucrări ample

Perimetrul vizat pentru investiție are aproximativ 230 de hectare, iar lucrările ar urma să afecteze direct circa 100 de hectare. Pe vârful Frasin este prevăzută construcția unui lac artificial de peste 20 de hectare, cu o capacitate de stocare estimată la aproape 3,5 milioane de metri cubi de apă.

Pentru realizarea acestuia sunt necesare excavații de aproximativ 5 milioane de metri cubi. În subteran vor fi săpate tuneluri de peste 5 kilometri, iar centrala propriu-zisă va fi amplasată la circa 400 de metri adâncime. Proiectul include două caverne de mari dimensiuni, destinate turbinelor și echipamentelor electrice.

De asemenea, este prevăzută construirea unei noi linii electrice aeriene de 7 kilometri, care va conecta instalația la linia Stejaru – Gheorghieni.

Șantier cu până la 1.000 de muncitori

Durata lucrărilor este estimată între patru și cinci ani. În perioada de vârf, pe șantier ar putea lucra până la 1.000 de persoane. Investitorii intenționează să amenajeze un campus temporar pe malul lacului, dotat cu spații de cazare, birouri, cantină pentru 250 de persoane pe serie, servicii medicale, parcări și stații proprii de epurare.

Proiectul ar putea aduce un impuls economic semnificativ în zonă, prin crearea de locuri de muncă și contracte pentru firme locale.

Beneficii energetice versus impact asupra mediului

Susținătorii investiției afirmă că centrala ar contribui la tranziția energetică și la creșterea securității energetice a României, mai ales în contextul dezvoltării energiei eoliene și solare. Centralele cu acumulare prin pompaj sunt considerate esențiale pentru stocarea energiei verzi și reducerea dependenței de sursele convenționale.

Totuși, proiectul ridică și întrebări legate de impactul asupra mediului, peisajului și biodiversității. Organizațiile de mediu ar putea solicita studii detaliate privind efectele asupra ecosistemelor din zona montană și asupra comunităților locale.

Dezbatere publică în martie

Autoritățile au programat o dezbatere publică pe 18 martie 2026, la Bicaz. Evenimentul este așteptat să aducă față în față investitorii, autoritățile, experții și locuitorii din zonă, într-un moment decisiv pentru viitorul proiectului.

În funcție de concluziile consultării și de avizele de mediu, investiția ar putea deveni una dintre cele mai mari dezvoltări energetice din Moldova din ultimele decenii.

România, observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington. Președintele Nicușor Dan participă la invitația lui Donald Trump

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va participa săptămâna viitoare, în calitate de observator, la prima reuniune a Consiliului Păcii, organizată la Washington, la invitația președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Evenimentul, programat pentru 19 februarie, marchează lansarea oficială a unei inițiative internaționale menite să sprijine eforturile diplomatice de soluționare a conflictelor și consolidare a stabilității globale.

„Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator”, a transmis șeful statului român.

Sprijin pentru eforturile internaționale de pace

Potrivit președintelui, participarea României are ca obiectiv reafirmarea angajamentului ferm față de diplomație și cooperare internațională, într-un context global marcat de tensiuni și conflicte prelungite.

„Voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a precizat Nicușor Dan.
El a subliniat că decizia de a fi prezent la reuniune este fundamentată pe susținerea procesului diplomatic consacrat printr-o rezoluție adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite.

În acest context, președintele a reamintit că România a susținut constant identificarea unei soluții durabile pentru încetarea conflictului și a oferit sprijin populației civile din Fâșia Gaza, inclusiv prin operațiuni de evacuare medicală de urgență.

Formatul reuniunii, în curs de definire

Șeful statului a anunțat anterior că decizia finală privind participarea va fi luată după consultări cu partenerii americani, în special în privința formatului întâlnirii și a statutului statelor care nu sunt încă membre ale Consiliului, dar doresc să adere, în contextul revizuirii Cartei organizației.

Administrația Trump pregătește reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, un proiect susținut de aproximativ 24 de state care au semnat acordul de constituire. Întâlnirea este descrisă drept un prim pas în consolidarea unui cadru internațional dedicat promovării dialogului și prevenției conflictelor.

Evenimentul va avea loc la Institutul American pentru Pace, instituție care a fost recent redenumită de președintele american.

Potrivit declarațiilor oficialilor americani, reuniunea ar putea avea și o componentă de strângere de fonduri, deși detaliile sunt încă în curs de elaborare.

Participare internațională

Mai multe state europene și-au exprimat deja interesul pentru această inițiativă. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a confirmat că va participa la Washington, iar Italia ar putea lua parte la reuniune în calitate de observator, potrivit declarațiilor premierului Giorgia Meloni.

Participarea României la această inițiativă reflectă dorința de implicare activă în procesele internaționale de pace și reconstrucție, precum și consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Rămâne de văzut dacă statutul de observator se va transforma, pe termen mediu, într-o aderare deplină la această nouă structură, în funcție de evoluția cadrului instituțional și de rezultatele primelor reuniuni. 

Absența lui Nicușor Dan de la Conferința de Securitate de la München, între marginalizare și strategie. Ce semnal transmite România și cum a câștigat Maia Sandu vizibilitate internațională

Conferința de Securitate de la München din 2026 (13–15 februarie) a reunit lideri politici, oficiali militari și experți pentru a analiza cele mai presante provocări globale: războiul din Ucraina, viitorul relației transatlantice și competiția strategică dintre marile puteri. În acest context, absența președintelui României, Nicușor Dan, a generat dezbateri, în timp ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reușit întâlniri bilaterale la cel mai înalt nivel.

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil, explică într-o analiză motivele și implicațiile acestor evoluții.

România, între discreție diplomatică și lipsă de profil strategic

Potrivit lui Sergiu Mișcoiu, absența șefului statului român de la reuniunile majore de politică externă – atât de la Forumul Economic Mondial, cât și de la Conferința de Securitate de la München – este regretabilă, dar nu neapărat lipsită de logică.

„Este regretabil faptul că nu avem o prezență la cel mai înalt nivel. Însă, dacă România ar fi fost invitată doar într-o zonă marginală, fără vizibilitate reală, ar fi fost o situație și mai puțin de dorit”, afirmă politologul.

În opinia sa, problema de fond este lipsa unei poziții clare a României în actualul context geopolitic. Bucureștiul ar fi continuat o linie de „ambiguitate strategică” în relația euroatlantică, evitând poziționări ferme, ceea ce reduce șansele de a avea un rol central în dezbaterile globale.

De ce a câștigat Republica Moldova vizibilitate

În contrast, Republica Moldova a avut o prezență activă. Maia Sandu s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Marco Rubio, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Diferența, spune Mișcoiu, este una structurală: Republica Moldova se află într-o zonă de incertitudine strategică, fiind în afara NATO și a Uniunii Europene. Această vulnerabilitate o transformă într-un punct de interes major pentru marile puteri.

„Pentru Republica Moldova este vital să aibă un profil internațional ridicat. România, în schimb, este deja integrată în Occident, iar reprezentarea sa este indirect asigurată prin mecanismele Uniunii Europene”, explică expertul.

În plus, diplomația Chișinăului a fost descrisă drept „proactivă și tranșantă”, iar Maia Sandu a reușit să construiască o imagine externă puternică, într-un moment de tensiune regională.

Mesajul SUA: conciliere fără concesii

Unul dintre momentele centrale ale conferinței a fost discursul lui Marco Rubio. Oficialul american a încercat să transmită un mesaj de echilibru: Europa nu va fi abandonată, însă trebuie să-și asume mai mult din responsabilitatea securității proprii.

Analistul consideră că mesajul face parte din strategia administrației conduse de Donald Trump: o alternanță între fermitate și conciliere.

„Mandatul a fost clar: nu alienăm Europa, dar menținem presiunea pentru creșterea contribuțiilor europene la apărare”, spune Mișcoiu.

Acest discurs reflectă ambiguitatea strategică a SUA: pe de o parte, reafirmarea parteneriatului transatlantic; pe de altă parte, o abordare tranzacțională, în care securitatea este tot mai mult legată de contribuții concrete.

Europa, între autonomie și parteneriat

Discursurile liderilor europeni au evidențiat tendința de consolidare a autonomiei strategice. Cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru o Germanie mai puternică în NATO și UE, menținând totodată legătura cu Washingtonul.

Această poziție vine în completarea viziunii președintelui francez Emmanuel Macron, care susține de mai mult timp ideea unei Europe capabile să acționeze independent.

Diferențele dintre Paris și Berlin rămân însă vizibile: Franța promovează o autonomie strategică accentuată, în timp ce Germania favorizează un echilibru între independența europeană și cooperarea transatlantică.

Ucraina, epicentrul securității europene

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat apelul pentru sprijin militar și financiar. Mesajul său a fost unul mai urgent, pe fondul temerilor privind o eventuală diminuare a implicării americane.

Demonstrațiile privind dronele iraniene Shahed, capabile să atingă orașe europene, au avut rolul de a sublinia riscurile directe pentru continent.

Cu ce rămânem după München 2026

Pe fond, conferința nu a produs schimbări majore. În schimb, a consolidat câteva tendințe:

• Europa își ia tot mai în serios autonomia strategică;

• SUA mențin o ambiguitate calculată în relația cu aliații;

• războiul din Ucraina rămâne testul central al solidarității occidentale;

• statele din zona gri, precum Republica Moldova, câștigă vizibilitate diplomatică.

Pentru România, concluzia este clară: fără o poziționare strategică mai fermă și fără o diplomație activă, riscul marginalizării în marile dezbateri globale rămâne real.

România intră în recesiune tehnică: economia a scăzut două trimestre la rând, iar 2025 aduce cea mai slabă creștere din ultimii ani

România intră în recesiune tehnică: economia a scăzut două trimestre la rând, iar 2025 aduce cea mai slabă creștere din ultimii ani

Economia României a frânat puternic în trimestrul al patrulea din 2025, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere și intrând astfel în recesiune tehnică, potrivit datelor semnal publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe ansamblul anului 2025, produsul intern brut (PIB) a crescut cu doar 0,6%, în scădere față de 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023, confirmând o pierdere accelerată de ritm a economiei.

Două trimestre consecutive de scădere

În trimestrul al patrulea, creșterea anuală a încetinit la doar 0,1% (serie brută), de la 1,7% în trimestrul precedent. Mai grav însă este reculul trimestrial: economia a scăzut cu 1,9% în T4 față de T3, după ce în trimestrul al treilea înregistrase deja un minus de 0,1% față de trimestrul anterior.

Prin definiție, recesiunea tehnică apare atunci când PIB-ul scade două trimestre consecutive față de perioada anterioară. Conceptul diferă de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți indicatori, precum ocuparea forței de muncă, producția industrială sau veniturile populației.

România a mai trecut prin episoade similare în perioada tranziției post-comuniste (1996–1999) și în 2020, în contextul pandemiei COVID-19.

Revizuiri care schimbă imaginea trecutului

INS a revizuit în jos și datele anterioare. Cea mai importantă modificare vizează primul trimestru din 2025: de la o creștere de 0,1% s-a ajuns la o scădere de 0,6% față de trimestrul precedent.

De asemenea, din tabelul publicat reiese o revizuire în jos și pentru primul trimestru din 2024, de la 0% la -0,4%. Cum și trimestrul al doilea din 2024 a rămas la -0,4%, rezultă că economia s-a aflat în recesiune tehnică și în prima jumătate a anului 2024, sub guvernul PSD–PNL–UDMR condus de Marcel Ciolacu.

Taxe mai mari, consum în scădere, inflație în urcare

Datele privind încrederea economică indicau încă din a doua parte a anului 2025 o posibilă contracție, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Creșterile de taxe — majorarea TVA, a accizelor și ulterior a unor taxe locale, precum și impozitul pe dividende — au afectat atât mediul de afaceri, cât și consumatorii.

Inflația a accelerat puternic din iulie, pe fondul scumpirii energiei, iar din august efectele majorărilor de taxe pe consum s-au văzut rapid în prețuri. Rata anuală a inflației aproape s-a dublat, de la puțin peste 5% la aproape 10%, devenind cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

Pe acest fond, vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut începând cu luna august și au înregistrat doar o creștere marginală pe întreg anul 2025. Analiștii anticipează că scăderea vânzărilor ar putea continua până în vară, când efectul de bază ar putea readuce inflația pe o traiectorie descendentă.

Industrie slabă și creditare în recul

Industria a încheiat, cel mai probabil, încă un an de contracție, în contextul unei cereri externe reduse. Creditarea a scăzut în termeni reali, iar costurile ridicate ale împrumuturilor în lei au determinat multe companii să se orienteze către finanțarea în valută.

Pentru 2026, economiștii estimează o accelerare modestă a creșterii economice, la aproximativ 2%. Totuși, performanța slabă din trimestrul al patrulea ar putea influența negativ începutul noului an, iar datele ar putea fi revizuite în jos.

Specialiștii mizează pe un rol mai important al investițiilor în dinamica PIB, în special al celor finanțate din fonduri europene, având în vedere că 2026 este ultimul an de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Un semnal de alarmă

Recesiunea tehnică nu înseamnă automat o criză profundă, dar reprezintă un semnal de alarmă pentru economie. Pentru investitori, companii și autorități, aceasta poate însemna necesitatea unor ajustări rapide — fie prin stimulente pentru investiții, fie prin regândirea politicilor fiscale și bugetare.

În lipsa unei redresări consistente a consumului și a investițiilor, riscul unei stagnări prelungite rămâne ridicat.

Negocieri fără orizont clar: pacea din Ucraina între calcule strategice și mize electorale

Procesul de negociere privind ieșirea din războiul ruso-ucrainean pare să fi devenit, treptat, un scop în sine. În timp ce Ucraina își consumă resursele pe front, Kremlinul câștigă timp, Washingtonul își calculează mizele politice, iar Europa avansează prin proceduri lente și adesea birocratice. Dinamica discuțiilor se schimbă de la o zi la alta, făcând aproape imposibilă anticiparea unui deznodământ clar.

La Zerkalo Nedeli, analiza recentă sugerează că „negocierile de dragul negocierilor” pot fi abandonate oricând în favoarea unei formule concrete de încetare a ostilităților. Totuși, o astfel de decizie nu depinde doar de dorința fostului președinte american Donald Trump de a închide dosarul ucrainean înaintea alegerilor pentru Congres, cât mai ales de calculul strategic al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

Alegeri într-un timp al războiului

În paralel cu negocierile externe, Ucraina intră într-o etapă în care logica politică internă începe să accelereze. Indiferent de momentul opririi războiului, organizarea alegerilor devine inevitabilă – fie după încetarea ostilităților, fie chiar în timpul acestora, dacă marile puteri vor exercita presiuni în acest sens.

Potrivit unor relatări publicate de Reuters și Financial Times, în cadrul unor discuții recente ar fi fost analizată o posibilă succesiune de pași: un acord de pace în primăvară, urmat de alegeri prezidențiale și, eventual, de un referendum.

Rămân însă numeroase necunoscute. Ar fi vorba despre un acord amplu sau doar despre un armistițiu? Pot fi organizate alegeri fără ridicarea legii marțiale? Constituția Ucrainei interzice alegerile parlamentare în timpul stării de război, iar în cazul scrutinului prezidențial interdicția este reglementată prin lege ordinară, care ar putea fi modificată.

Menținerea legii marțiale în timpul unei campanii ar presupune restricții de securitate, o campanie scurtă și un control administrativ sporit. Susținătorii unei asemenea formule ar invoca prudența într-un context fragil, în timp ce criticii ar ridica semne de întrebare privind caracterul pe deplin liber al competiției politice.

Calculul politic de la Kiev

Pe plan intern, actualul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar beneficia – potrivit unor sondaje citate de surse politice – de un avantaj în primul tur al alegerilor, însă ar putea întâmpina dificultăți într-un eventual tur doi, în fața unor contracandidați cu cote ridicate de încredere publică.

În acest context, organizarea alegerilor într-un singur tur sau configurarea unui cadru favorabil unei victorii rapide ar deveni o miză majoră pentru echipa prezidențială. De asemenea, un referendum privind susținerea unui eventual plan de pace este analizat ca instrument de consolidare a legitimității unui acord.

Pe fundal, șeful statului a inițiat o serie de mișcări publice – întâlniri cu personalități populare, o deschidere sporită față de mass-media, ajustări în zona executivă – interpretate de analiști drept semnale ale unei repoziționări strategice în perspectiva unei posibile campanii.

Ce își dorește Kremlinul

Orice scenariu rămâne însă dependent de poziția Moscovei. Pentru Vladimir Putin, menținerea unei incertitudini controlate ar putea fi mai avantajoasă decât o încheiere rapidă a conflictului.

În cercurile diplomatice sunt discutate cel puțin trei ipoteze:

1. Un acord care să influențeze scena politică ucraineană, fără a garanta stabilitate internă la Kiev.

2. Un compromis mai amplu cu Washingtonul, în care dinamica politică din Ucraina să devină parte a unui aranjament strategic mai larg.

3. O înțelegere determinată de constrângeri interne rusești – inclusiv presiuni economice și dorința de relaxare a sancțiunilor.

În același timp, poziția Statelor Unite rămâne ambiguă: deschidere către dialog și posibile acorduri economice, dar și menținerea presiunii prin sancțiuni și sprijin pentru aliații europeni.

În absența unei decizii ferme la Moscova, negocierile riscă să continue într-un cerc al incertitudinii. Iar pentru Ucraina, timpul nu este doar o variabilă diplomatică, ci o resursă strategică limitată.

Concluzie

În actualul context geopolitic, negocierile privind încetarea războiului din Ucraina par să oscileze între diplomație reală și tactică de temporizare. În timp ce Kievul își calibrează strategiile politice interne, iar Washingtonul și capitalele europene își ajustează pozițiile, cheia rămâne la Moscova. Calculul strategic al lui Vladimir Putin va influența decisiv ritmul și forma unui eventual acord.

Pentru Ucraina, miza nu este doar oprirea focului, ci și menținerea coeziunii interne și a legitimității democratice într-un moment de vulnerabilitate istorică. Fie că va fi vorba despre un armistițiu temporar sau un acord mai amplu, finalul acestui proces nu va marca doar încheierea unei confruntări militare, ci va redesena echilibrul politic al regiunii pentru anii ce urmează.

Afacerile locale din Piatra-Neamț, tot mai fragile: spații comerciale goale, consum în scădere și perspective economice incerte

Afacerile locale din Piatra-Neamț, tot mai fragile: spații comerciale goale, consum în scădere și perspective economice incerte

PIATRA-NEAMȚ – Tot mai multe afaceri locale își închid porțile, iar spațiile comerciale goale devin o prezență obișnuită în oraș. Scăderea consumului, creșterea costurilor și contextul economic general dificil pun presiune pe mediul privat, în timp ce antreprenorii avertizează asupra unui declin economic tot mai vizibil.

Spații goale și încasări în scădere

Pe străzile din Piatra-Neamț apar din ce în ce mai des anunțuri „de închiriat”, semn al dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri local. Potrivit antreprenorilor, numeroase firme au înregistrat scăderi semnificative ale veniturilor, unele raportând încasări chiar și cu peste 50% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, costurile rămân ridicate. Chiriile nu au scăzut proporțional cu numărul spațiilor libere, iar taxele, impozitele și facturile la utilități continuă să apese puternic asupra bugetelor companiilor.

Presiuni fiscale și consum redus

Deși taxele și impozitele locale au fost majorate doar cu minimul legal, iar autoritățile au oferit anumite facilități, antreprenorii spun că dificultățile provin în mare parte din contextul economic general. Inflația și măsurile fiscale recente au redus puterea de cumpărare, iar consumatorii au devenit mult mai prudenți.

Tot mai mulți locuitori aleg să cumpere doar strictul necesar, reducând cheltuielile considerate neesențiale, fapt care se reflectă direct în veniturile magazinelor și ale prestatorilor de servicii

Competiția marilor lanțuri și lupta magazinelor mici

O altă problemă semnalată de comercianți este competiția puternică a marilor lanțuri de supermarketuri. Acestea atrag o mare parte din banii cheltuiți de populație, în timp ce magazinele mici se confruntă cu dificultăți tot mai mari în menținerea activității.

Mulți antreprenori spun că supraviețuiesc de la o lună la alta, în lipsa unor măsuri care să stimuleze economia locală și să sprijine capitalul autohton.

Turismul, o oportunitate nevalorificată

Turismul, considerat de unii operatori economici o posibilă soluție pentru revitalizarea orașului, traversează la rândul său o perioadă dificilă. Reprezentanți ai mediului privat susțin că investițiile în promovare sunt insuficiente sau lipsite de coerență, iar colaborarea dintre actorii locali este slabă.

În lipsa unei strategii comune de promovare și dezvoltare, sectorul turistic rămâne sub potențialul pe care zona l-ar putea avea.

Perspectivele economice rămân incerte

Antreprenorii avertizează că, fără schimbări la nivelul politicilor fiscale naționale și fără măsuri concrete de sprijin pentru firmele locale, declinul economic ar putea continua. În prezent, semnalele din piață indică o scădere a activității și o perspectivă economică dificilă pentru perioada următoare.

Neamțul, sub presiunea bolilor: măsuri stricte după confirmarea pestei porcine africane și a gripei aviare

 

Autoritățile au instituit zone de restricție și reguli severe de biosecuritate după depistarea virusurilor la un mistreț și la o lebădă găsite moarte. Populația este îndemnată să anunțe imediat orice suspiciune.

Județul Neamț se confruntă simultan cu două amenințări sanitar-veterinare majore, după confirmarea unor cazuri de pestă porcină africană și influență aviară în zone apropiate. În acest context, Prefectura Neamț a convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor și a decis instituirea unor măsuri stricte pentru limitarea răspândirii virusurilor.

Ședință de urgență la Prefectură

Potrivit unui comunicat transmis de Instituția Prefectului – Județul Neamț, pe 5 februarie 2026 a avut loc ședința Centrului Local de Combatere a Bolilor, condusă de subprefectul Iulian Jugan. În cadrul reuniunii a fost analizat și aprobat planul de măsuri propus de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Neamț.

Scopul principal al întâlnirii a fost stabilirea unor intervenții rapide pentru prevenirea extinderii focarelor și protejarea fermelor și gospodăriilor din județ.

Pesta porcină africană: localități din Neamț, incluse în zona afectată

Cazul de pestă porcină africană a fost confirmat la un mistreț găsit mort pe fondul de vânătoare FV 37 Gheorghițoaia, în județul Iași. Din cauza riscului de răspândire, mai multe localități din Neamț au fost incluse în zona afectată.

Este vorba despre UAT Stănița – cu localitățile Stănița, Todireni, Ghidion și Poienile Oancei – și UAT Boghicea, care include satele Boghicea, Slobozia și Nistria.

Gripă aviară confirmată la o lebădă, în Piatra-Neamț

În paralel, virusul influenței aviare a fost depistat la o lebădă de vară găsită moartă pe lacul Bâtca Doamnei, din municipiul Piatra-Neamț. Analizele de laborator realizate prin metoda Real Time RT-PCR au confirmat prezența genomului viral.

Ca urmare, autoritățile au instituit o zonă de restricție sanitar-veterinară pe o rază de minimum 10 kilometri. Aceasta include municipiul Piatra-Neamț și localități din comunele Pângărați, Alexandru cel Bun, Gârcina, Dobreni, Negrești, Girov și Dumbrava Roșie.

Restricții pentru populație și crescători

În zonele vizate au fost impuse măsuri stricte, printre care restricționarea circulației păsărilor domestice și interzicerea organizării târgurilor și piețelor de profil. De asemenea, crescătorii sunt obligați să respecte reguli sporite de biosecuritate în exploatații.

Autoritățile au decis și limitarea activităților recreative pe lacul Bâtca Doamnei și pe cursul râului Bistrița, pentru a reduce riscul de răspândire a virusului.

Apel către populație

Reprezentanții instituțiilor sanitar-veterinare fac apel la cetățeni să respecte toate măsurile dispuse și să anunțe de urgență medicii veterinari sau autoritățile competente dacă observă animale ori păsări bolnave sau moarte.

Autoritățile subliniază că reacția rapidă a populației și cooperarea cu instituțiile responsabile sunt esențiale pentru prevenirea extinderii focarelor și protejarea sectorului zootehnic din județ. 

Ținutul Neamțului, pe locul 4 în topul „Destinațiile FIJET România 2026”

Ținutul Neamțului a fost clasat pe locul al patrulea în Topul „Destinațiile FIJET România 2026”, potrivit unui anunț făcut de Consiliul Județean Neamț. Clasamentul este realizat de Clubul Presei de Turism – FIJET România și scoate în evidență destinațiile din țară apreciate pentru autenticitate, calitatea ofertei turistice și implicarea comunităților locale.

Recunoaștere pentru potențialul turistic al județului

Reprezentanții administrației județene consideră că poziționarea în clasament confirmă potențialul turistic al zonei și interesul tot mai mare pentru Neamț. Zona este promovată drept un spațiu în care natura, patrimoniul istoric și spiritualitatea se îmbină într-un mod autentic, apreciat inclusiv de specialiștii din presa de turism.

Autoritățile locale susțin că această recunoaștere reprezintă și o validare a eforturilor depuse pentru promovarea județului și pentru dezvoltarea unei oferte turistice competitive.

Cum a fost realizat clasamentul FIJET România

Topul „Destinațiile FIJET România 2026” urmărește să aducă în atenția publicului zone care se remarcă prin calitatea serviciilor turistice și prin implicarea comunităților locale. Clasamentul a fost realizat pe baza documentării directe, a vizitelor pe teren și a votului membrilor FIJET România.

Destinațiile selectate urmează să fie premiate în cadrul unei gale organizate la Târgul de Turism al României – Romexpo, în perioada 12–15 februarie 2026.

Propunerea Ținutului Neamțului în top

Ținutul Neamțului a fost propus pentru includerea în clasament de Valentin-Lucian Beloiu, doctor în Sociologie, călător și fotograf, membru FIJET România, și de Petru Frăsilă, jurnalist, scriitor, realizator TV și vicepreședinte al Clubului Presei de Turism – FIJET România.

Mesajul președintelui Consiliului Județean Neamț

Președintele Consiliului Județean Neamț, Daniel-Vasilică Harpa, a transmis un mesaj de mulțumire pentru această recunoaștere:

„Mulțumesc FIJET România – Clubul Presei de Turism pentru această recunoaștere! Locul 4 în clasamentul «Destinațiile FIJET România 2026» confirmă că Ținutul Neamțului este un spațiu autentic, unde natura, istoria și spiritualitatea se întâlnesc firesc. Neamțul rămâne o destinație care se descoperă pas cu pas și care merită cunoscută de cât mai mulți oameni.”

Cu cât se scumpesc gazele de la 1 aprilie. Furnizorii au început să afișeze ofertele

Furnizorii de energie, inclusiv E.On, Engie, PPC Energie, Premier Energy și Nova Power&Gas, au început să afișeze ofertele de preț pentru perioada de după 1 aprilie, când se va renunța la prețurile plafonate.

Redăm mai jos principalele oferte de preț ale furnizorilor de gaze naturale începând cu data de 1 aprilie 2026:

• Cel mai mic tarif anunțat aparține NOVA POWER & GAS: abonament NOVA Casnic_pret fix 12 luni_preț valabil începând cu 01.04.2026 – 251,87 lei/MWh( cu tot cu tarifele de transport și distribuție), costul final, inclusiv valoarea abonamentului lunar, TVA și accize fiind de 304,76 lei/Mwh.

• A doua cea mai ieftină ofertă este anunțată de Electrica Furnizare: abonamentul de tip Gaz Stabil având o ofertă de preț valabilă începând cu data de 1 aprilie (inclusiv tarifele de transport, distribuție, accize, TVA și valoarea abonamentului) de 337,24 lei/Mwh

• E.On Energie a anunțat o ofertă de preț pentru abonamentul de tip E.On actual Assit Gas de 354,13 lei/Mwh (inclusiv tarifele de transport, distribuție, accize, TVA și valoarea abonamentului)

• Engie România a anunțat o ofertă pentru abon amentul ElectriGaz de 365/Mwh (inclusiv tarifele de transport, distribuție, accize, TVA și valoarea abonamentului)

• PPC Energie SA are cele mai scumpe oferte de preț, pentru abonamentul PPC Gaz Online anunțând un tarif de 406,4 lei/Mwh, iar pentru PPC Gaz Simplu de 413,66 lei/Mwh (ambele oferte incluzând tarifele de transport, distribuție, accize, TVA și valoarea abonamentului)

După cum se poate observa, tarifele cresc de la 1 aprilie de la 0,29 lei/Kwh cât se percepe în prezent, la 0,304 – 0,413 lei/Kwh.

Cele mai scumpe oferte de preț sunt ale marilor furnizori de energie.

„Ofertele apărute pe pagina ANRE pentru 1 aprilie 2026 — între 0,32 și 0,41 lei/kWh cu TVA inclus — nu sunt doar un set de prețuri noi, ci și un semnal că piața de furnizare nu mai prețuiește energia în funcție de costul mărfurilor, ci în funcție de mărimea riscului, prudență comercială și — la unii jucători — o revenire evidentă la marje ridicate”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Amintind că tariful facturat în luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh, specialistul a precizat că o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă creștere de 3% față de prețul plafonat, ceea ce nu înseamnă o scumpire alarmantă. „E o mișcare aproape neutră: poate un cost administrativ mai mare, o ajustare de portofoliu, o actualizare normală. În schimb, capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh, înseamnă un plus de 32% față de prețul plafonat — iar aici nu mai vorbim despre ajustări, ci despre o repoziționare brutală”, a declarat Chisăliță.

Potrivit acestuia, aceste oferte majorate de preț înseamnă și o creștere a profitului furnizorului, de la 4% în prezent, la circa 22%, costuri la care se calculează și TVA. „Iar când prețul final crește, apare inevitabil și efectul fiscal. TVA nu se schimbă procentual, însă ca sumă în factură crește direct proporțional cu baza. Așadar, o creștere a prețului final cu 32% duce și la o creștere cu aproximativ 32% a sumelor plătite ca TVA. Pentru consumator, asta înseamnă un lucru simplu, nu doar că plătește mai mult furnizorului, dar plătește mai mult și statul. Factura devine mai grea din ambele direcții”, a explicat specialistul.

Ca atare, intervalul 0,32–0,41 lei/kWh înseamnă costuri mai mari pentru client:

„Această situație se datorează în primul rând modului în care (nu) a fost gestionată pregătirea eliminării plafonului la gaze. Aceste oferte dacă erau făcute treptat, obligatoriu, lună de lună în ultimul an, fără presiunea blocării tranzacțiilor pe BRM în ultimele luni, fără ”continuăm”, ”nu continuăm” plafonarea care au tras în sus prețul gazului marfă în România, cu obligarea publicării marjei comerciale a furnizorului pe factură, cu un angajament clar ”dăm surplusul de TVA, din creșterea prețului din ultimii ani înapoi consumatorului”, am fi avut prețuri corecte în România și acestea trebuiau să fie mai mici decât prețul plafonat.

Viteza cu care se vor realiza contractele pentru 1 aprilie 2026, din cauza tuturor acestor analize peste analize, care au creat artificial această criză de timp, îi impinge pe români să ”înghită” aceste prețuri prin semnarea tacită a contractelor fără să știe pe ce prețuri la gaze”, a explicat expertul în energie.

Cum poți schimba furnizorul de energie electrică sau gaze naturale în 2026

În primul rând, înainte de a decide schimbarea furnizorului de gaze naturale este indicat să consulți lista furnizorilor activi și ofertele pe care le-au anunțat aceștia la ANRE. 

Lista furnizorilor de gaze naturale poate fi consultată pe pagina de internet a ANRE – aici

După ce ai ales furnizorul cu oferta cea mai avantajoasă pentru tine, contactezi furnizorul ales pentru a depune documentele (CI, factură/ATR, index contor) și cererea - fie online prin Platforma Online de Schimbare a Furnizorului (POSF) (pentru clienți casnici) fie direct la furnizor, proces ce durează aproximativ 21 de zile și nu implică costuri sau deconectare. 

Cum poți rezilia contractul și să schimbi furnizorul de energie 

În conformitate cu legislația secundară elaborată de ANRE, clientul final de energie electrică sau de gaze naturale are dreptul să denunţe unilateral contractul încheiat cu furnizorul său înainte de ajungerea la termen, cu respectarea condiţiilor contractuale.

Încetarea contractului de furnizare prin denunţare unilaterală de către client nu are niciun efect asupra obligaţiilor decurgând din executarea contractului până la momentul încetării acestuia.

De asemenea, clienţii casnici, întreprinderile mici şi microîntreprinderile au dreptul să schimbe furnizorul de energie electrică sau participantul la piaţă implicat în agregare, fără niciun comision de schimbare. Prin derogare de la această prevedere, furnizorii de energie electrică sau participanţii la piaţă implicaţi în agregare pot percepe clienţilor finali comisioane pentru încetarea contractelor de furnizare a energiei electrice încheiate pe o durată determinată şi cu preţuri fixe, în cazul rezilierii lor anticipate de către clientul final.

Procesul tehnic de schimbare al furnizorului se desfăşoară în 24 de ore prin POSF.

Documente Necesare (pentru clienți casnici):

• Copie după Cartea de Identitate (CI).

• Copie după ultima factură de utilități sau Certificatul de Racordare (ATR).

• Indexul actual al contorului (poate fi obținut de la furnizorul actual sau operatorul de rețea).

Depunerea Cererii:

• Platforma Online de Schimbare a Furnizorului (POSF): Accesează www.posf.ro (pentru electricitate și gaze, 100% online, fără deplasare).

• Contact Direct: Contactează noul furnizor ales (ex. Hidroelectrica) direct, pe site-ul lor sau prin email/telefon, pentru a iniția contractul.

Finalizarea Procesului:

Noul furnizor preia contractul și comunică cu operatorul de rețea și furnizorul vechi.

Schimbarea se realizează în aproximativ 21 de zile (10 zile lucrătoare pentru notificare, 10 zile pentru procesare).

Important: Nu există costuri de schimbare, iar furnizorul actual nu poate refuza plecarea ta. Prosumatorii (cei ce produc și consumă) semnează contractul de vânzare-cumpărare separat, direct cu furnizorul, în afara platformei POSF.