Editorial | România anulărilor: după voturi, au venit și interviurile. Sute de candidați la MAE au aflat că au participat degeaba la concurs

România anulărilor: după voturi, au venit și interviurile. Sute de candidați la MAE au aflat că au participat degeaba la concurs

În România ultimilor ani, anularea pare să fi devenit o procedură administrativă aproape banală. În noiembrie 2024, milioane de oameni au mers la urne pentru a vota, doar pentru a afla ulterior că scrutinul este anulat. Acum, același sentiment de inutilitate îi lovește pe sute de candidați care au participat la concursuri de angajare la Ministerul Afacerilor Externe.

Diferența este doar de scară.

Mecanismul pare același.

Oamenii își fac datoria civică sau profesională, respectă regulile, participă la proceduri oficiale ale statului — iar la final află că totul a fost, de fapt, inutil.

Interviuri care au dispărut

Ministerul Afacerilor Externe a organizat unul dintre cele mai mari concursuri de angajare din ultimii ani: aproape 3.000 de candidați pentru 290 de posturi.

Printre acestea, două concursuri – pentru domeniile juridic și secretariat – au atras sute de participanți. Candidații au trecut prin probe, au susținut interviuri, au așteptat rezultatele.

Apoi au aflat verdictul: concursurile sunt anulate.

Explicația oficială a fost un „incident tehnic”.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, în momentul în care comisiile trebuiau să analizeze contestațiile depuse de candidați, s-a constatat că înregistrările video ale interviurilor nu mai existau.

În lipsa lor, procedura nu mai putea fi verificată.

Soluția aleasă a fost simplă și brutală: resetarea concursului.

Statul care apasă „restart”

Pentru candidați, asta înseamnă luni de pregătire pierdute. 

Dosare, examene, interviuri, emoții.

Totul șters cu o frază birocratică: „incident tehnic”.

Exact cum, în noiembrie 2024, milioane de români au aflat că votul lor este anulat din motive pe care autoritățile le-au explicat greu și târziu.

În ambele situații, oamenii au participat la proceduri oficiale ale statului. 

În ambele situații, statul a decis că procedura nu mai contează.

Diferența este doar că unii au stat la coadă la urne, iar alții la ușa unei săli de interviu.

Rezultatul psihologic este identic: sentimentul că participarea ta nu contează cu adevărat.

Instituții fără memorie

Cazul ridică însă întrebări serioase despre modul în care funcționează o instituție centrală a statului.

Cum pot dispărea înregistrările unor interviuri oficiale? 

De ce nu există sisteme de backup? 

Cine răspunde pentru această situație?

În orice organizație modernă, pierderea unor astfel de date ar declanșa o anchetă internă serioasă.

În România birocratică, răspunsul pare să fie mult mai simplu: se anulează procedura și se merge mai departe.

Eroziunea încrederii

În teorie, concursurile vor fi reluate.

În practică, problema reală este alta: încrederea.

Statul cere cetățenilor să respecte reguli, să participe la procese democratice sau administrative și să creadă în corectitudinea lor.

Dar atunci când voturile pot fi anulate și interviurile pot dispărea într-un „incident tehnic”, mesajul transmis este devastator.

Nu pentru câteva sute de candidați.

Ci pentru o societate întreagă.

Pentru că, într-o țară în care procedurile pot fi șterse cu o decizie administrativă, oamenii ajung inevitabil să se întrebe:

mai are sens să participi?