Facturile la gaze s-ar putea scumpi cu până la 30% după liberalizare, avertizează un expert în energie

 

Piața gazelor naturale din România se află într-un moment de incertitudine majoră, în condițiile în care la 1 aprilie expiră schema de plafonare a prețurilor. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că, pe fondul lipsei de transparență a instituțiilor, facturile românilor pot crește cu până la 30%, subliniind însă că există și posibilitatea ca acestea să scadă, dacă tendința de scădere a prețurilor pe piețele internaționale se va menține. 

În acest moment, piața românească de profil pare să ignore tendințele de scădere de pe bursele internaționale, menținând prețurile la 0,31 lei /kWh - limita maximă permisă de lege. Dumitru Chisăliță a explicat pentru Adevărul că, în acest moment, absolut toate scenariile de preț sunt posibile: creștere, menține sau reducere. 

„Încă suntem în „1X2”, adică, la momentul de față, avem două situații. Dacă ne uităm la puținele oferte care au apărut în piață anul trecut, vedem că aceste oferte vin cu niște prețuri mai mari decât prețul plafonat, dacă luăm prețul plafonat ca reper. Acum, dacă ne uităm, pe de altă parte, la ceea ce se întâmplă în platforma ANRE, în mod normal, toți furnizorii care vând gaze naturale au obligația de a pune oferte în această platformă. Aici vedem că sunt șase oferte și toate sunt la 0,31 lei / kWh, cu TVA inclus, adică exact prețul plafonat. În același timp, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă pe burse și, coroborând cu taxele, tarifele și alte tipuri de costuri suplimentare care sunt atașate prețului de bază al gazului natural, vedem că tendința, la nivel european și chiar mondial, este de scădere”, a declarat Dumitru Chisăliță. 

Prețurile la gaze ar putea crește cu 30%

Coroborarea elementelor din piața locală cu realitățile externe indică o volatilitate extremă pentru perioada de după 1 aprilie. Deși teoretic prețul ar putea să scadă, absența unei pregătiri timpurii a pieței ar putea genera un efect invers.

„Coroborând toate aceste elemente, revenim la „unu X doi”. Unu, în sensul în care avem aceste puține oferte care sunt mai mari decât prețul care este, în majoritate, plafonat. X-ul: cele șase oferte care sunt pe comparatorul ANRE, care sunt aceleași. Și doi: aceste tendințe care există la nivel european și mondial. Deci putem să spunem că, plecând de la această situație procentuală, am putea avea o variație de la minus 5% până la plus 30%, așa cum arată analizele, după 1 aprilie 2026, pentru prețul gazelor naturale”, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă.

Consumatorii trebuie să rămână vigilenți

Dumitru Chisăliță îi sfătuiește pe români să rămână vigilenți și să urmărească cu atenție ofertele furnizorilor.

„Din păcate, la momentul de față, având în vedere că ofertele sunt aceleași la toți furnizorii – vorbesc de comparatorul ANRE –, oamenii nu prea au ce să facă. Adică, și dacă și-ar dori să meargă acum către un alt furnizor, nu ar primi un preț mai mic decât prețul plafonat. Toate ofertele se învârt în acest interval și, din păcate, consumatorii, la momentul de față, nu pot fi decât vigilenți. Vigilenți în sensul că, dacă lucrurile vor evolua spre o concurență, așa cu ar trebui să fie, atunci, într-adevăr, să se orienteze către acea ofertă care le convine cel mai mult, le aduce cele mai mari beneficii bănești și, în același timp, le oferă siguranță din partea furnizorului”, a mai precizat acesta.

Pericolul tăcerii instituționale 

Dincolo de cifre, cea mai mare vulnerabilitate a sistemului pare să fie lipsa de comunicare și de acțiune a autorităților, care lasă piața într-o stare de blocaj tehnic. Traderii și furnizorii se confruntă cu o penurie de gaze pe burse pentru tranzacționare viitoare, ceea ce creează premisele unei crize de ofertă.

„În același timp, cred că problema este acum la nivelul instituțiilor, instituții care, practic, prin tăcerea și așteptarea pe care le practică, nu transmit nimic altceva decât intenția că există posibilitatea să se întâmple orice la 1 aprilie. Adică există riscul să se neliberalizeze piața gazelor naturale, ceea ce face ca piața, de fapt, să nu funcționeze, să fie înghețată, să fie blocată prin lipsa de gaze la nivelul traderilor, importatorilor și producătorilor, pe bursele de gaze, dar și la nivelul furnizorilor către clienții lor. Toate acestea culminează cu temerea care se instaurează tot mai mult că, practic, urmează 1 aprilie, iar furnizorii și traderii nu știu ce vor face. Această situație este suplimentată de simularea că nu ar exista gaze pe piață, respectiv că nu sunt gaze puse pe burse pentru a fi tranzacționate”, a concluzionat Dumitru Chisăliță pentru Adevărul.

Gaura neagră din energie: statul a acumulat datorii de peste 9,5 miliarde de lei către furnizori. Avertismentul experților: „Românii vor plăti aceste oale sparte”

Datele transmise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la solicitarea „Adevărul”, scot la iveală o situație critică în piața de energie: datoriile statului către companiile de furnizare au ajuns la peste 9,57 miliarde de lei. Experții avertizează că blocajul financiar nu doar că frânează investițiile în energia verde, dar va duce inevitabil la costuri suplimentare pe care le va suporta, în final, tot consumatorul.

Schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie, gândită inițial ca un scut pentru populație în fața scumpirilor, s-a transformat într-o povară financiară uriașă. Conform informațiilor transmise în exclusivitate de ANRE pentru „Adevărul”, valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori și aflate încă în analiză (nevalidate) se ridică la suma colosală de 9.570.388.386 de lei. 

Această sumă, de aproape 2 miliarde de euro, reprezintă banii pe care companiile de energie i-au avansat pentru a susține prețurile plafonate și pe care statul nu i-a returnat încă, cererile fiind blocate în diverse stadii de verificare, inclusiv cele de regularizare.

Cercul vicios al dobânzilor: cum ajunge factura la client

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică mecanismul prin care această întârziere birocratică se va reflecta în facturile românilor. Lipsa lichidităților obligă furnizorii să se împrumute la bănci pentru a-și putea desfășura activitatea curentă, iar costul acestor credite (dobânzile) va fi transferat mai departe.

„Acum trebuie să spunem foarte clar că toate aceste datorii, atât cele curente, cât și cele din anii 2022, 2023 și 2024, se traduc prin faptul că furnizorii trebuie să se împrumute. Se împrumută de la bănci, iar băncile percep dobânzi. Furnizorii plătesc aceste dobânzi și le recuperează de la cine? De la consumatorii finali”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Expertul subliniază că aceste costuri suplimentare nu sunt cauzate de piața propriu-zisă, ci de incapacitatea statului de a onora plățile la timp.

„Practic, aceste întârzieri înseamnă costuri suplimentare induse la nivelul furnizorului, costuri care vor fi recuperate de la clientul final. Întârzierea plății către furnizori este egală cu creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, pentru că acele costuri trebuie recuperate”, a adăugat președintele AEI.

Concluzia este una amară pentru contribuabil: „Sunt costuri care nu li se datorează furnizorilor, ci modului deficitar în care s-a desfășurat și se desfășoară în continuare procesul de compensare. Și, din păcate, ca de obicei, românii vor plăti aceste oale sparte”.

Investițiile în regenerabile, victime colaterale

Dincolo de prețuri, blocajul banilor la stat lovește direct în dezvoltarea sectorului energetic românesc. Deși rețelele de distribuție sunt momentan la adăpost, fiind finanțate prin tarife reglementate separate, investițiile în noi capacități de producție sunt grav afectate.

„În acest moment, furnizorii nu fac investiții în rețea; investițiile sunt realizate exclusiv de operatorii de distribuție. [...] Rețelele sunt finanțate din tarifele de distribuție. Deci răspunsul este clar: nu sunt afectați din perspectiva rețelelor, dar sunt afectați din perspectiva dezvoltării de noi capacități de producție”, a explicat Chisăliță.

Multe companii de furnizare aveau planificate proiecte majore în energie verde, esențiale pentru independența energetică a României, proiecte care acum stagnează din lipsă de cash-flow.

„Mulți dintre furnizorii de energie electrică aveau în planuri investiții în noi parcuri eoliene, noi parcuri fotovoltaice, centrale pe biogaz și biometan. Este clar că, în momentul în care acești bani nu există și nu se întorc în sistem, fluxul de numerar nu mai funcționează. În aceste condiții, investițiile sunt amânate, anulate sau reconsiderate”, a conchis Chisăliță.

Furnizorii: În ritmul actual de procesare, achitarea acestor sume ar putea dura 16 ani

Într-un eveniment desfășurat la finele anului trecut, Dana Dărăban, director executiv al Federației Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, a avertizat că, în ritmul actual de decontare, furnizorii și-ar putea recupera banii de la stat în nu mai puțin de 16 ani. 

„În ceea ce privește activitatea de furnizare, un aspect critic îl reprezintă datoriile restante către furnizori, provenite în mare parte din plafonarea consumului de energie electrică. Conform datelor centralizate până în luna octombrie, furnizorii au de recuperat peste 8,3 miliarde de lei. În ritmul actual de procesare, achitarea acestor sume ar putea dura până la 16 ani, ceea ce generează un risc sistemic major pentru stabilitatea financiară a sectorului energetic”, a declarat Dana Dărăban.

Alegerile din 2026: Europa între incertitudini și schimbări politice

 

Anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură pentru politica europeană și globală. Scrutinurile programate vor putea remodela alianțe, guverne și poziții geopolitice. Analiza Euronews evidențiază principalele alegeri cu impact semnificativ asupra Uniunii Europene și nu numai.

În Ungaria, alegerile parlamentare din aprilie ar putea marca sfârșitul era Viktor Orbán, aflat la putere de peste un deceniu. Adversarul său, Péter Magyar, promite să îmbunătățească puterea de cumpărare și relațiile cu Bruxelles. Sondajele îl plasează înainte cu 13 puncte. O schimbare a conducerii ar putea influența politica Ungariei în Consiliul European, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

Spania se pregătește pentru alegeri regionale în Aragon, Castilla y León și Andaluzia. Scrutinurile vor testa popularitatea premierului Pedro Sánchez și forța opoziției de centru-dreapta, Partidul Popular. Franța organizează în martie alegeri locale, considerate barometru pentru prezidențialele din 2027, într-un climat de instabilitate guvernamentală și creștere a extremei drepte. Germania va avea alegeri regionale în mai multe landuri, măsurând sprijinul pentru cancelarul Friedrich Merz și influența extremismului de dreapta.

Și alte state europene importante, precum Suedia, Bulgaria, Slovenia și Letonia, se pregătesc de alegeri regionale sau parlamentare. În afara Europei, SUA organizează alegeri de jumătate de mandat în noiembrie, Brazilia scrutin prezidențial în octombrie, Israel alegeri parlamentare, iar Rusia își va desfășura alegerile legislative, cu restricții severe pentru opoziție.

Anul electoral 2026 va testa stabilitatea democrațiilor, reziliența față de interferențele externe și capacitatea liderilor de a răspunde provocărilor interne și geopolitice. Alegerile europene, regionale și globale vor oferi un semnal clar despre direcția politică și economică pentru următorii ani.

România, cea mai scumpă piață de energie din UE în decembrie 2025

 

Prețuri energie România: de ce rămâne piața românească cea mai scumpă din UE

România a înregistrat, în decembrie 2025, cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană. Chiar și în contextul unei scăderi față de lunile anterioare, nivelul rămâne alarmant. Prețul mediu al energiei electrice a ajuns la aproximativ 100 de euro pe megawatt-oră.

Datele confirmă o realitate dificilă. Prețurile la energie din România depășesc constant media europeană. Specialiștii indică mai multe cauze structurale. Una dintre ele este închiderea capacităților clasice de producție. Centralele pe cărbune și gaz au fost retrase treptat.

Sursele regenerabile nu au compensat integral acest deficit. Producția lor este variabilă și dependentă de condițiile meteo. Astfel, sistemul energetic rămâne vulnerabil.

Dezechilibrele apar rapid în perioadele de consum ridicat.

Un alt factor important este schimbarea rolului Ucrainei pe piața regională. După război, Ucraina nu mai exportă energie ieftină. Din contră, a devenit importator net. Această schimbare a crescut presiunea asupra piețelor din regiune, inclusiv asupra României.

Experții mai atrag atenția asupra instabilității legislative. Intervențiile frecvente ale autorităților asupra prețurilor au distorsionat piața. Reglementările impredictibile descurajează investițiile. Lipsa investițiilor menține oferta limitată.

Pentru întreg anul 2024, România s-a clasat pe locul trei în UE. Prețul mediu pe piața spot a fost de 103 euro pe MWh. Această poziție confirmă un trend îngrijorător.

Prețurile ridicate la energie afectează direct consumatorii. Facturile cresc pentru populație. Costurile de producție cresc pentru industrie. Competitivitatea economică este pusă sub presiune.

România se află într-un punct critic. Tranziția energetică este necesară, dar costisitoare. Securitatea aprovizionării rămâne o provocare majoră. Fără investiții și politici coerente, prețurile la energie vor rămâne ridicate și în 2026.

Piața energiei din România continuă să fie una dintre cele mai scumpe din Europa. Impactul se resimte în întreaga economie.

O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României

Datoria publică a României a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB-ul de 1.860 mld. lei, estimat de guvern pentru anul 2025. Datele publicate de Ministerul de Finanțe arată că în primele 9 luni din 2025, cele mai recente cifre disponibile, guvernele Ciolacu, Predoiu și Bolojan au adăugat la datoria publică a țării nu mai puțin de 130 de miliarde de lei.

Astfel, povara publică a României a ajuns la peste 200 de miliarde de euro în 2025, pentru prima dată în istoria României. Datele de la Ministerul de Finanțe sunt valabile numai până în septembrie 2025, ceea ce înseamnă că, în mod cert, până la finalul anului datoria a mai crescut.

Cine deține datoria României

Din datoria totală, 504 miliarde de lei reprezintă datorii în moneda națională, ceea ce înseamnă că fie sunt titluri de stat pentru populație, fie împrumuturi de la bănci din România. România mai are împrumuturi contractate în euro în valoare de 478 mld. lei și în dolari în valoare de 110 mld. lei. Restul datoriei este contractat în alte valute.

25 mld. lei din datorie aparține administrației publice locale și restul administrației centrale.

De asemenea, datoria publică externă a României, conform datelor de la Finanțe, era de 557 mld. lei. Datoria internă, adică cea contractată de băncile locale sau de persoanele fizice din România prin programele Fidelis sau Tezaur, a ajuns la 539 mld. lei.

Datoria publică se apropie de linia roșie

Nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB. Unul dintre criteriile de stabilitate, asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană, este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Cu toate acestea, nu sunt multe țări care se încadrează în această limită. De exemplu, Grecia are un nivel al datoriei publice de 150% din PIB. Italia, de asemenea, are o datorie publică de 138% din PIB, în vreme ce Franța datorează echivalentul a 116% din PIB.

Cu toate că nivelul datoriei publice din România este mic prin comparație cu alte state europene, economiștii spuneau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Paradigmele economice însă s-au schimbat de când statele s-au îndatorat ca urmare a cheltuielilor din pandemie: inflația nu a mai fost văzută ca monstrul de altădată, de exemplu.

Totuși, așa cum scrie în manualul de economie, îndatorarea este bună, cât timp datoria creează venituri în viitor, adică se investește. Când cheltuielile publice merg însă spre plăți fixe, cum ar fi bunuri, servicii, salarii sau pensii, deficitul bugetar și datoria publică devin pietre de moară pentru economie și duc, inevitabil, la creșteri de taxe.

Tudor Chirilă, Loredana și alți 300 de artiști contestă ordonanța Guvernului care zdruncină industria muzicală

Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest față de un proiect de Ordonanță de Urgență care ar urma să modifice Legea dreptului de autor.

Mai mulți artiști români cunoscuți, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot, Dan Bittman, Marius Moga, Damian Drăghici sau Loredana Groza au semnat o scrisoare de protest față de promovarea unei ordonanțe de urgență care ar urma să modifice Legea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996).

Documentul avertizează că schimbările propuse ar afecta modul de colectare şi de plată a drepturilor pentru muzica difuzată în spaţii publice precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.

Autorii scrisorii susţin că proiectul de OUG „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”. Ei arată că măsura ar elimina gestiunea colectivă extinsă, mecanismul prin care organismele de gestiune colectivă centralizează încasările şi le distribuie inclusiv către titularii care nu sunt membri ai acestor organisme.

Artiștii argumentează că, în practică, renunţarea la gestiunea colectivă extinsă ar transforma plata drepturilor într-un proces „ineficient şi uşor de eludat”: „Plata drepturilor devine opțională, în practică”, avertizează artiștii în scrisoare. Ei explică că, într-un scenariu fără gestiune colectivă extinsă, un utilizator ar putea declara contracte directe cu unul sau doi autori şi ar putea difuza în continuare orice repertoriu, fără verificarea reală a utilizărilor de către organismele de gestiune colectivă.

Semnatarii mai atrag atenţia că, în aceste condiţii, „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii” şi că, pe de altă parte, propunerea de a crea un „colector unic”, alimentat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști, ar genera costuri suplimentare şi riscuri pentru titulari. „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, se arată în document, iar semnatarii mai concluzionează că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”.

În scrisoare se cere menţinerea şi reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica ambientală şi, dacă se va decide totuşi un colector unic, solicitarea ca acesta să fie desemnat din rândul organismelor deja existente, nu constituit ca o entitate nouă finanţată din sumele destinate artiştilor.

Ministerul Culturii a justificat modificările prin necesitatea transpunerii unei directive europene şi, potrivit declaraţiilor anterioare ale ministrului Andras Demeter, scopul ar fi acordarea unei „mai multă libertăţi titularilor de drepturi”. Ministrul a afirmat: „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, enumerând gestionarea directă, gestionarea prin organisme colective sau soluţii mixte.

Ce este gestiunea sau licența colectivă extinsă

Utilizatorii, adică restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri, transportatori și alte spații de difuzare ambientală a muzicii, au nevoie de licențe pentru a folosi înregistrări audio-video. Pentru că nu ar putea face contracte individuale cu fiecare artist pe care îl difuzează (practic imposibil) ei încheie un contract colectiv cu OGC-ul (organizația de gestiune colectivă a drepturilor de autor cum ar fi UCMR-ADA în România) și o singură licență care acoperă și drepturile artiștilor care nu sunt membri ai organizației și care pot decide prin lege (legea 8/96) să renunțe și să-și colecteze singuri drepturile. Această licență extinsă acoperă și artiștii internaționali ai căror societăți de gestiune colectivă au încheiate parteneriate cu cei care colectează în numele lor în România. 

Unde poate duce abrogarea ei

Abrogarea gestiunii colective extinse și înlocuirea ei cu un mecanism bazat pe obligația utilizatorilor de a declara contracte directe cu titularii de drepturi creează un sistem ineficient și ușor de eludat, în care plata drepturilor devine opțională, în practică. Deși legea introduce o prezumție formală a aplicării licenței extinse în lipsa declarațiilor, mecanismul se bazează exclusiv pe buna-credință a utilizatorului și nu oferă niciun instrument real de control asupra muzicii efectiv difuzate. Un utilizator poate încheia unul sau două contracte individuale minimale, le poate declara pentru a evita aplicarea licenței colective extinse și, ulterior, poate difuza orice alt repertoriu, fără ca organizațiile de gestiune colectivă să aibă mijloace tehnice sau juridice pentru verificare.

Ce este colectorul unic

În prezent drepturile titularilor sunt colectate din ambiental separat pentru autori, pentru artiștii interpreți și pentru producători. Pentru a simplifica relația cu utilizatorii, se propune să fie un singur colector care să colecteze în numele tuturor. Ministerul Culturii propune înființarea unui nou organism comun de colectare, care să fie finanțat inclusiv din sume cuvenite titularilor, lucru cu care noi nu suntem de acord. 

Ce propun artiștii

”Propunerea noastră este ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente, desemnat de acestea, iar finanțarea lui să fie realizată exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu comisionul reținut de organismele de gestiune colectivă, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecărui titular de drepturi, așa cum este în prezent prevăzut în Legea 8/1996. Nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități, așa numitul organism comun de colectare, care ar implica noi resurse financiare, umane, tehnice și logistice, deci costuri noi mult mai mari pentru titularii drepturilor”, se arată în scrisoare.

Pe 15 decembrie, Ilie Bolojan si reprezentanții asociațiilor care promovează drepturile artiștilor din România au avut consultări pe tema modificării legislației din domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe, în sensul armonizării cadrului legal național cu cel european, precum și pentru simplificarea și îmbunătățirea mecanismului implementat în prezent, dar se pare că discuțiile nu au dusa la nicio concluzie.

Boboteaza 2026, ziua în care apa „prinde putere”: De ce nu se strică niciodată Agheasma Mare

 

Boboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante și mai profunde sărbători creștine, marcând Botezul Domnului în apele Iordanului.

În 2026, Boboteaza își păstrează aceeași forță spirituală, fiind momentul în care credincioșii își îndreaptă inimile către curățire, binecuvântare și protecție divină pentru noul an. 

În tradiția creștină, această zi amintește de clipa în care Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul, iar cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, iar glasul Tatălui a mărturisit dumnezeirea Fiului. De aceea, Boboteaza mai este numită și Epifania sau Arătarea Domnului.

Ce reprezintă Agheasma Mare și de ce este atât de importantă

Unul dintre cele mai puternice simboluri ale Bobotezei este Agheasma Mare, apa sfințită în cadrul slujbei speciale din ajun și din ziua de 6 ianuarie. Aceasta nu este o simplă apă binecuvântată, ci un element sacru, sfințit prin invocarea directă a Duhului Sfânt.

Părintele Vasile Ioana explică faptul că apa sfințită la Bobotează este un adevărat
„izvor de nestricăciune, de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli și pieire a răului”, având o putere spirituală aparte, diferită de agheasma mică.

Agheasma Mare:

• nu se alterează în timp;

• se păstrează cu respect, de obicei lângă icoane;

• este considerată hrană duhovnicească, mai presus de orice hrană trupească.

Când și cum se consumă Agheasma Mare

Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie

Ajunul este o zi de post și rugăciune, asemănătoare Ajunului Crăciunului. Tradiția spune că nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa pentru a sfinți casa și masa.

Consumul Agheasmei Mari

• Se bea pe nemâncate, înainte de anafură

• Se iau trei înghițituri mici, în semnul Sfintei Treimi

• Poate fi consumată:

  • între 6 și 14 ianuarie (perioada praznicului Bobotezei);

  • în timpul posturilor;

  • în momente de încercare, suferință, ispită sau boală, doar cu binecuvântarea duhovnicului

Diferența față de anafură este esențială: agheasma este sfințită direct prin pogorârea Duhului Sfânt, nu doar binecuvântată.

Rugăciunea făcătoare de minuni de Bobotează

Boboteaza este considerată o zi în care cerurile se deschid, iar rugăciunile rostite cu credință au o putere aparte. Mulți credincioși obișnuiesc să rostească o rugăciune specială, fie acasă, fie la biserică, lângă Agheasma Mare.

Această rugăciune este văzută ca un mijloc de:

• protecție divină;

• curățire sufletească;

• pace în familie;

• îndepărtarea influențelor negative.

Rugăciunea trebuie rostită:

• într-un loc liniștit;

• cu inimă curată și smerenie;

• eventual ținând un pahar cu Agheasmă Mare sau stropindu-te ușor cu ea.

Tradiții și obiceiuri românești de Bobotează

În România, Boboteaza este însoțită de numeroase obiceiuri vechi, unele spectaculoase, altele cu profunde semnificații simbolice.

Aruncarea crucii în apă

Preotul aruncă o cruce într-un râu, lac, Dunăre sau mare. Bărbații se aruncă în apă pentru a o recupera, iar cel care reușește:

• primește binecuvântarea preotului;

• se spune că va avea noroc și sănătate tot anul.

În vechime, câștigătorul era răsplătit și de domnitor.

Masa din Ajunul Bobotezei

Se pregătește o masă de post cu 12 feluri de mâncare, printre care:

• colivă;

• bob fiert;

• prune afumate;

• sarmale cu crupe;

• borș de pește;

• pește prăjit;

• plăcinte cu varză sau mac.

Sub fața de masă se pune fân, iar în colțuri bulgări de sare, simboluri ale belșugului și protecției.

Obiceiuri populare mai puțin cunoscute

• Iordănitul femeilor – în nordul țării, femeile petreceau și „botezau” simbolic bărbații

• Udatul Ionilor (7 ianuarie) – practicat în Transilvania și Bucovina

• Fetele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul

• Cine cade pe gheață de Bobotează se va mărita în acel an

• Animalele ar vorbi la miezul nopții, dezvăluind comori ascunse (credință populară)

Ce NU se face de Bobotează

• Nu se spală rufe (toate apele sunt sfințite)

• Nu se dau lucruri cu împrumut

• Nu se ceartă în casă

• Nu se aruncă Agheasma Mare

Boboteaza la catolici – Epifania

Pentru catolici, 6 ianuarie marchează Epifania, adică arătarea lui Hristos către cei trei magi. În Franța se servește „galette des rois”, în care se ascunde o figurină, iar cel care o găsește devine „regele zilei”. Tradiții similare există în Belgia, Olanda, Spania și Italia.

Boboteaza – sfârșitul sărbătorilor de iarnă

Boboteaza, alături de Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), marchează încheierea sărbătorilor de iarnă și începutul unui nou ciclu spiritual.

Este o sărbătoare a curățirii, a luminii și a reînnoirii, în care apa devine purtătoare de har, iar credința capătă o forță aparte.

Boboteaza 2026 rămâne, astfel, un moment de profundă legătură între om și divinitate, între tradiție și credință, între trecut și speranța unui an binecuvântat.

 

Lumânări la biserică care se aprind după ce plătești. Un nou pas al credinței spre digitalizare

 

După ce în marile biserici din România au început să apară deja cutii ale milei la care poți dona cu cardul, un nou „gadget” creștin își face loc, discret dar sigur, în marile lăcașuri de cult din lume. Lumânările clasice, cu flacără, sunt înlocuite treptat cu lumânări electronice – simple suporturi cu un beculeț în vârf, care se aprinde automat după ce credinciosul introduce bani cash sau plătește cu cardul. Sub ele există un sistem de plată, iar lumina rămâne aprinsă pentru un timp prestabilit.

Explicația oficială este una pragmatică: siguranță. Fără foc deschis, fără fum, fără ceară topită, fără riscuri de incendiu sau deteriorare a clădirilor istorice și a obiectelor de patrimoniu. Argumente greu de ignorat, mai ales în spații vechi de sute de ani, vizitate zilnic de mii sau zeci de mii de oameni.

Unul dintre cele mai cunoscute lăcașuri de cult creștine unde acest sistem a fost deja observat și discutat intens este Bazilica Sfântul Petru, din Vatican. În anumite zone de rugăciune, aprinderea unei lumânări nu mai presupune foc, ci activarea unei lumini electrice, în schimbul unei sume modice de câțiva euro.

Pentru unii pelerini, experiența este firească. Contează lumina, nu flacăra. Pentru alții, însă, senzația este stranie: credința trecută printr-un terminal de plată, ritualul redus la un gest mecanic, la un buton și un ecran. Susținătorii spun că esența nu se schimbă – rugăciunea și intenția rămân aceleași. Criticii vorbesc despre o comercializare excesivă a gesturilor sacre și despre pierderea contactului cu ritualul tradițional.

Cert este că digitalizarea a intrat deja în biserică. Mai întâi prin donații cu cardul, apoi prin lumânări electronice, iar mâine, probabil, prin alte forme tehnologice de exprimare a credinței. Întrebarea nu mai este dacă aceste sisteme vor ajunge peste tot, ci cât de repede și cât de pregătiți suntem să acceptăm că inclusiv gesturile religioase se adaptează epocii digitale. 

Românii nu vor mai avea plătită prima zi a concediului medical, a decis Guvernul în ultima ședință din 2025. Măsura vizează „concediile fictive”, spune ministrul Sănătății

 

Prima zi a concediului medical pentru un episod de boală nu va mai fi plătită pentru angajații din România. Măsura vizează concediile medicale care vor fi eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Decizia a fost luată marți, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din 2025.

Angajatorii vor suporta costurile concediilor medicale începând din a doua și până în a șasea zi a perioadei de incapacitate temporară de muncă, urmând ca, începând din a șaptea zi, costurile să fie suportate de Casa de Asigurări de Sănătate, prevede Ordonanța de Urgență aprobată marți.

Până acum, primele cinci zile de concediu medical erau plătite de angajator, iar începând din a șasea zi, costurile erau suportate de CNAS.

Contactat de HotNews, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbește despre o măsură „tranzitorie, inițial gândită pentru 2 ani. Dar, dacă fenomenul concediilor medicale fictive scade semnificativ, ea se poate reduce și se poate anula oricând, nu este o măsură definitivă.”

„Sigur că este menit să scadă numărul de concedii medicale, în special al celor scurte, de 2-3 zile, care, de obicei, au fost identificate atunci când se făceau punți sau, în urma controalelor, s-au identificat că sunt concedii fictive”, spune ministrul, în dialogul cu HotNews.

Alternativa luată în discuție în Guvern a fost impunerea plății CASS – de 10% – din indemnizația de incapacitate temporară de muncă, mai spune ministrul Sănătății. Această variantă a picat însă și s-a mers pe renunțarea la plata primei zile a concediului medical: „S-a reușit, în negociere, ca în continuare, pentru indemnizațiile de concediu medical, să nu se aplice 10% CASS. Această măsură duce la pierderi mult mai mici pentru oameni decât dacă s-ar fi aplicat procentul de 10% taxare CASS.”

În plus, spune Alexandru Rogobete, este „o măsură care se practică în multe alte țări din Uniunea Europeană. Sunt țări – Belgia, Franța – unde, în funcție de tipul de asigurare medicală, prima sau chiar și a doua zi de concediu medical nu sunt plătite pentru anumite coduri de boală.”

Ce prevede Ordonanța de Urgență aprobată marți:

• „Art. II. – (1) Pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi și se suportă după cum urmează:
• A. de către angajator, din a 2-a zi până în a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020;
• B. din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:
• a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;
• b) a 2-a zi în cazul indemnizațiilor care se suportă integral potrivit legii din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
• (2) Perioadele de diminuare a indemnizației de asigurări sociale de sănătate potrivit alin. (1) constituie stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, cu menținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
• (3) Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor alin. (1) se aprobă prin normele prevăzute la art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”

Impact estimat la un miliard de lei. Cum vor fi folosiți banii

Impactul acestei măsuri este estimat la un miliard de lei pe an. Bani care, spune Alexandru Rogobete, vor fi utilizați pentru introducerea pe lista de medicamente compensate de noi tratamente pentru pacienții oncologici, cu boli rare sau alte afecțiuni, dar și pentru programe de screening. În luna noiembrie, amintește ministrul Sănătății, a fost aprobată intrarea pe lista de medicamente compensate a 41 de noi tratamente după ce suma de 500 de milioane de lei a fost economisită din primele măsuri luate, în 2025, pentru concediile medicale.

Suplimentar, Ordonanța de Urgență aprobată marți introduce și măsuri suplimentare de control, „astfel încât angajatorii pot sesiza direct Ministerul Sănătății sau Casa de Asigurări de Sănătate, printr-un mecanism clar, cu privire la angajații care abuzează de concediile medicale”, mai spune Rogobete, în dialogul cu HotNews.

„România, Bulgaria și încă o țară sunt singurele din UE unde, în anumite situații, indemnizația de concediu medical se plătește în proporție de 100% din salariu, pentru anumite coduri de boală. În majoritatea țărilor, indemnizația se plătește între 75% și 85% din cuantum”, adaugă ministrul Sănătății.

La Piatra-Neamț se majorează taxele și impozitele locale doar cu minimul impus de lege

 

Primarul municipiului Piatra-Neamț, Adrian Niță, a decis, iar Consiliul Local a aprobat ca, spre deosebire de alte orașe, la Piatra-Neamț taxele și impozitele să fie majorate cu atât cât permite minimul legal și să fie acordate toate facilitățile prevăzute de lege cetățenilor, astfel încât creșterea să fie cea mai mică posibilă, în limitele impuse de lege.

"Am decis să păstrăm acest minim fără alte cote adiționale, fie că vorbim de apartamente, de locuințe, de clădiri folosite de către persoane juridice sau de autoturisme. Puteți să verificați, sunt foarte multe orașe din țară care au adăugat aceste cote, (…) sunt și orașe de aici din Neamț care au pus cote adiționale la autoturisme. Noi am ales să nu facem acest lucru și să mergem – așa cum am procedat și la începutul acestui mandat – pe minimul posibil, ba chiar am și redus. Dacă anul trecut la persoanele juridice, de exemplu, am redus la jumătate valoarea cotei adiționale de la 15% la 7.6%, anul acesta am eliminat-o de tot. Dacă anul trecut am eliminat taxa edilitară, a rămas și anul acesta la fel. Mai mult decât atât – pentru că legea permitea în unele situații – anul acesta(…) avem și câteva scutiri, și este vorba despre ONG-urile sau asociațiile care prestează servicii sociale (…) și care au primit aceste clădiri cu titlu gratuit, și care vor fi scutite de la plata impozitelor. La fel, și în cazul militarilor care participă în teatrele de operații – pentru că legea permite – și aceștia vor fi scutiți de la plata impozitelor. În ceea ce privește sportul, proprietarii de clădiri sau terenuri care sunt folosite pentru a practica sportul (…) sunt scutiți cu 50% de la plata impozitelor. Atât ne permite legea și ne bucurăm că am putut face acest lucru iar celor care au votat „PENTRU” le mulțumesc încă o dată ", a declarat primarul Adrian NIȚĂ.

Crăciun de poveste la Piatra-Neamț: Târgul „Piatra lui Crăciun” transformă orașul într-o mare sărbătoare, între 30 noiembrie 2025 și 7 ianuarie 2026

 

Piatra-Neamț se pregătește să intre, din nou, într-o poveste de iarnă. În perioada 30 noiembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, centrul orașului și Curtea Domnească vor deveni scena pe care se întâlnesc lumini, colinde, spectacole, copii emoționați, trenulețul lui Moș Crăciun, patinoarul și târgul tradițional „Piatra lui Crăciun”, ajuns deja la ediția a IV-a. Administrația locală își propune ca această lună de sărbătoare să fie nu doar o succesiune de evenimente, ci un adevărat timp al comunității, în care pietrenii să se regăsească împreună, în mijlocul orașului.

Primarul municipiului, Adrian Niță, vorbește despre această perioadă ca despre o reîntoarcere la emoția autentică a iernii:

„Dragi pietreni,
Se apropie acea vreme în care orașul nostru începe din nou să respire lumină, colinde și bucuria caldă a sărbătorilor de iarnă.
Târgul «Piatra lui Crăciun» se întoarce și, odată cu el, magia care ne adună pe toți într-o poveste scrisă cu bucurie, emoție și strălucire.
Din 30 noiembrie până pe 7 ianuarie, vă invit să trăim împreună această perioadă minunată, să ne lăsăm purtați de farmecul iernii și să scriem, împreună, o nouă poveste a Crăciunului la Piatra!”

Deschiderea oficială: lumini, artiști îndrăgiți și o sosire spectaculoasă a lui Moș Crăciun

Startul Târgului „Piatra lui Crăciun” va fi dat pe 30 noiembrie, în Piața Ștefan cel Mare, prin deschiderea oficială și aprinderea iluminatului festiv. Seara de debut nu va fi doar momentul în care se aprind luminițele de sărbătoare, ci și un spectacol în toată regula, cu artiști foarte iubiți de publicul tânăr și nu numai. Pe scenă vor urca Andra Gogan, ADDA și IDK, pregătiți să transforme seara într-un concert plin de energie, care să marcheze începutul unei luni întregi de evenimente.

Tot în seara de 30 noiembrie, Moș Crăciun își face intrarea în oraș într-un mod inedit, gândit să surprindă și să bucure spectatorii de toate vârstele. Primăria anunță o „sosire surpriză”, menită să rămână în memoria copiilor ca unul dintre acele momente de poveste pe care le povestești și peste ani.

Ziua Națională, sărbătorită în ritm de folclor și cu artificii de zi

A doua zi a Târgului, 1 Decembrie, va fi dedicată Zilei Naționale a României. Programul pregătit pentru această dată îmbină respectul pentru tradiție cu bucuria spectacolului popular. Pe scenă vor urca artiști cunoscuți ai folclorului românesc – Traian Stoiță, Cătălin Hașa, Bogdan Toma, Daniel Pop, Răzvan Năstăsescu – acompaniați de grupul instrumental coordonat de Dan Limbășan și de Ansamblul Folcloric „Comorile Neamțului”.

Momentul artistic dedicat Zilei Naționale va fi completat de un spectacol de artificii de zi, un tip de show mai rar întâlnit, care pune accent pe efecte vizuale și cromatice vizibile în lumină naturală. Astfel, începutul iernii și celebrarea României se vor împleti într-un singur eveniment, chiar în centrul orașului.

Colinde, ansambluri tradiționale și spectacole pentru toate vârstele

Programul Târgului „Piatra lui Crăciun” include și o serie de spectacole dedicate colindelor și tradițiilor populare. Pe 5 decembrie, copiii sunt așteptați la Curtea Domnească, la un spectacol special pentru Moș Nicolae. Va fi unul dintre acele momente în care cei mici devin, de fapt, actorii principali ai orașului, așteptându-l cu emoție pe Moșul care le aduce daruri.

Pe 14 decembrie, colindele vor răsuna în întreg orașul în cadrul unui spectacol ce reunește nume importante ale muzicii populare și ansambluri tradiționale din Maramureș și din Neamț: Constantin Enceanu, Alexandru Brădățan, Oana Tomoiagă, Gabriel Dumitru, Paul Ananie, Andreea Haisan, Ansamblul Tradițional din Maramureș „Cercănelul” și Ansamblul Folcloric „Comorile Neamțului”. În plus, pe tot parcursul târgului, scena de la Curtea Domnească va găzdui grupuri locale de copii și tineri, care vor pregăti momente artistice speciale, de la colinde la dansuri și scenete tematice. Programul complet va fi comunicat ulterior, astfel încât fiecare familie să își poată alege serile preferate.

Trenulețul lui Moș Crăciun, Căsuța Moșului și Caravana din cartiere

Un capitol important al Târgului „Piatra lui Crăciun” este dedicat copiilor. Între 30 noiembrie și 26 decembrie, trenulețul lui Moș Crăciun va circula gratuit prin oraș, oferindu-le celor mici poate prima „călătorie magică” a iernii, cu lumini, muzică de sărbători și entuziasmul plimbării prin Piatra-Neamț îmbrăcat în haine de Crăciun.

Între 20 și 26 decembrie, la Căsuța Moșului vor avea loc activități creative și întâlniri cu spiridușii. Cei mici vor putea să deseneze, să confecționeze decorațiuni, să scrie scrisori pentru Moș Crăciun și să intre în atmosfera de poveste într-un mod interactiv, nu doar ca simpli spectatori.

Pe 23 decembrie, bucuria va ajunge în toate cartierele prin Caravana Moșului. Mașinile împodobite, personajele de poveste și voluntarii vor porni prin oraș pentru a împărți pachete cu dulciuri copiilor, transformând o zi obișnuită într-un adevărat festival al generozității. În aceeași zi, Curtea Domnească se va umple de culoare și personaje: 32 de mascote și figuri spectaculoase – toboșari, acadele uriașe, soldați pe picioroange, păpuși gigant, oameni de zăpadă, pinguini, reni, Grinch, turtă dulce și Olaf – vor anima spațiul și vor crea un tablou vizual demn de filmele de iarnă.

Un oraș în haine de sărbătoare: brazi, telegondolă și decoruri de poveste

Primăria Piatra-Neamț anunță că a pregătit un decor special pentru întregul oraș. Curtea Domnească, Parcul Central și cartierele vor fi împodobite cu decorațiuni specifice iernii și cu iluminat festiv, astfel încât fiecare plimbare să devină o experiență plăcută. Pe platoul Curții Domnești va fi amplasat un brad de mari dimensiuni, gândit să fie unul dintre punctele centrale de atracție ale târgului.

În alte opt zone importante vor fi montați brazi împodobiți: sensul giratoriu din fața Hotelului Ceahlău, Grădina Publică „Nicu Albu”, cartierul Dărmănești (zona Adridan), Piața Bistrița din Precista, Piața Mărăței, sensul giratoriu de la 1 Mai, cartierul Văleni și cartierul Speranța. Practic, fiecare zonă a orașului va avea propriul său colț de Crăciun.

Telegondola, simbol al orașului, va intra și ea în joc: în fiecare seară, Moș Crăciun va traversa orașul cu sania sa trasă de reni, creând un efect vizual spectaculos și întărind imaginea Piatra-Neamț ca „oraș de poveste” în sezonul de iarnă.

Revelion în aer liber, cu artiști cunoscuți și foc de artificii

Finalul de an va fi marcat, ca de obicei, în centrul orașului. Pe 31 decembrie, scena din Piața Ștefan cel Mare va găzdui un concert de Revelion cu Nicole Cherry, Generic & Dan Ciotoi și trupa L.A. Publicul este invitat să întâmpine noul an cu muzică, dans și voie bună, într-o atmosferă de spectacol în aer liber.

Trecerea dintre ani va fi marcată de un show de artificii care va lumina orașul, tradiție la care administrația locală se pare că nu renunță.

Patinoar, zonă de agrement și facilități pentru copii și elevi de nota 10

Pe platoul Curții Domnești va fi amplasat și patinoarul, deschis pe toată durata Târgului „Piatra lui Crăciun”. Un element important este componenta socială: copiii din centrele sociale vor avea acces gratuit în fiecare zi, între orele 10:00 și 13:00, astfel încât și ei să se poată bucura de magia iernii în condiții egale cu ceilalți. Elevii care au încheiat anul școlar trecut cu media 10 vor beneficia, la rândul lor, de acces gratuit pe întreaga perioadă de funcționare a patinoarului, un mod simbolic de a recompensa performanța și efortul.

În Piața Ștefan cel Mare, între 23 decembrie și 4 ianuarie, va fi amenajată o zonă de agrement cu echipamente specifice sezonului, gândită ca spațiu de joacă și de relaxare pentru copii și familii.

Târgul comercianților: produse tradiționale, decorațiuni și idei de cadouri

Curtea Domnească va găzdui și activitatea comercială, acolo unde peste 35 de comercianți își vor prezenta produsele. De la preparate tradiționale de sezon, la decorațiuni pentru casă și brad, dulciuri, băuturi calde și idei de cadouri, târgul va fi locul în care pietrenii pot găsi tot ce le trebuie pentru un Crăciun reușit. Mirosul de bunătăți, standurile decorate și forfota oamenilor vor completa atmosfera de sărbătoare.

Organizare și parteneriate pentru un eveniment de anvergură locală

Târgul „Piatra lui Crăciun” este organizat de Municipiul Piatra-Neamț, în parteneriat cu Consiliul Județean Neamț prin Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, Compania Municipală de Investiții Urban S.A. și Perla Invest S.R.L. Colaborarea dintre administrația locală, instituțiile de cultură și societățile aflate în subordinea municipalității și a Consiliului Județean face posibil un program complex, întins pe mai bine de o lună, cu evenimente pentru toate vârstele.

Prin această nouă ediție a Târgului „Piatra lui Crăciun”, Piatra-Neamț își asumă încă o dată rolul de oraș în care iarna înseamnă nu doar decoruri frumoase, ci și comunitate, cultură, turism, solidaritate și bucurie împărtășită, în fiecare seară, în inima urbei.