Dacă privim peste graniţă, vedem o a doua Românie. O generaţie tânără, care a decis să îşi trăiască viaţa altundeva. Şi tot acolo le cresc şi copiii, care cu greu se vor mai numi români. În aceste condiţii, se naşte întrebarea: Pe cine dăm vina? În Casa Poporului, unde de aproape 30 de ani se fac legi, parlamentarii dau din umeri. Probabil că ar fi ajutat o coerenţă în legislaţie şi programe sociale pe termen lung. Probabil că încă se mai poate face ceva, dar pentru asta este nevoie de o strategie mai lungă de un mandat şi de o gândire mai presus de “cine e la putere şi cum poate fi dat jos”. Dar cine să-şi asume asta?
Milioane de români au ales, după Revoluţie, calea străinătăţii, mânaţi de dorinţa unui viitor mai bun, dar şi lipsa unei strategii pe termen lung acasă. Politicienii aruncă vina pe cei care nu mai sunt în funcţii şi folosesc cuvinte mari când se referă la viitor.
”O clasă politică învechită, cât şi persistenţa excesivă a unor persoane în funcţii de demnitate publică, au reprezentat şi sunt în continuare un factor decisiv în decizia românilor de a emigra. Corupţia şi lipsa investiţiilor care să genereze locuri de muncă au contribuit şi ele la fenomenul migraţionist. De asemenea, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi inovare, birocraţia sau un sistem de sănătate deficitar, toate acestea şi-au spus în mod decisiv cuvântul”, este de părere vicepreşedintele PMP Adrian Todoran.
Senatorul PSD Marian Pavel spune că exodul românilor a fost urmarea deschiderii frontierelor după Revoluţie.
”Nu discutăm de greşeli aici, discutăm de o populaţie, despre o ţară care a stat 50 de ani închisă, unde dreptul de a călători a fost interzis, unde dreptul de a munci pretutindeni în lumea asta a fost închis şi în momentul în care după 1989, 1990, România şi-a deschis frontierele, orice cetăţean român sau fiecare cetăţean european lucrează astăzi acolo unde îşi găseşte job-ul cel mai bine pregătit sau se simte el cel mai bine. Nu este neapărat o greşeală. A fost o decizie politică extraordinar de bună a politicienilor din ultimii 28 de ani de a se îndrepta către Occident, către Europa. Că au fost şi greşeli în administraţie, în ce vreţi dumneavoastră, chestiuni economice, asta e cu totul altceva, nu asta a fost principala cauză a migraţiei, ci diferenţa de nivel de trai generată de cei 50 de ani de comunism în România şi de ceea ce a însemnat Occidentul, lucrul ăsta nu s-a întâmplat în România, ci în toate ţările post-comuniste”, apreciază Marian Pavel.
Senatorul USR Mihai Goţiu dă vina pe toată clasa politică de după 1989: ”Cred că au greşit mai în tot ce au făcut dacă ne uităm la efectele... la ce s-a întâmplat. Evident că după 1990, a existat o tendinţă de a emigra, în special a celor care au trăit în perioada comunistă şi imediat după 1990 şi-au dat seama că lucrurile nu se pot schimba de pe o zi pe alta. Din păcate însă, emigraţia a crescut şi după anii 2000 şi după ce am intrat în UE, când din nou nu mai vorbim de o emigraţie în acelaşi sens al cuvântului ca înainte, pentru că a te muta într-o altă ţară europeană nu mai e în acest moment o emigrare.”
Europarlamentarul Maria Grapini consideră că politicile greşite în domeniile educaţie şi sănătate au dus la exodul românilor. ”De aproape 30 de ani sunt politici greşite în domeniul educaţiei şi al investiţiilor. Investiţiile trebuiau încurajate prin neimpozitarea profiturilor investite pentru retehnologizare mai rapidă (a existat sporadic această măsură). În educaţie avem cadre didactice slab pregătite, în rural sunt necalificaţi care predau în clasele primare şi liceu. Nu a fost o politică fiscală pe termen lung care să se bazeze nu numai pe nivelul taxelor, ci şi pe deductibilităţi care ar fi dus la un alt ritm de dezvoltare”, a afirmat Grapini.
Până în prezent, proiectele promovate în ultimii 28 de ani pentru a stopa exodul românilor au fost punctuale şi conjuncturale.
Ultimul program aprobat, prin decizie a Guvernului, prevede acordarea unor credite de stat cu dobândă zero pentru tineri.
O altă măsură prevede că statul va plăti 2.250 de lei lunar, echivalentul a 500 de euro, angajatorilor care încadrează şomeri şi beneficiari de ajutor social. Sumele vor fi oferite pe o perioadă de cinci ani pentru angajarea de tineri absolvenţi de orice fel de formă de învăţământ - şcoli profesionale, învăţământ gimnazial sau liceal - absolvenţi cu studii superioare, dar şi pentru persoane cu handicap sau care se află în prag de pensionare. Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a precizat că este o schimbare de viziune a guvernului care, prin această măsură, vrea să oprească exodul forţei de muncă.
În 2013, fostul deputat Bogdan Diaconu propunea colegilor săi aprobarea unei legi privind încurajarea absolvenţilor sistemului de învăţământ superior, subvenţionat de către stat, de a activa în cadrul economiei autohtone.
”Este necesară o prevedere legislativă care să încurajeze angajatorii să ofere salarii motivante absolvenţilor de top care au oricând alternativa de a pleca din ţară în state unde ar fi mai bine plătiţi, dar şi să îi încurajeze pe tineri să aleagă România pentru viitorul lor. Astfel, o soluţie de încurajare a angajatorilor de a le oferi tinerilor absolvenţi de top salarii apropiate de cele din Uniunea Europeană ar reduce semnificativ exodul inteligenţei către ţările bogate”, susţinea Diaconu.
Proiectul său a fost respins definitiv în Parlament.
Întrebaţi cum văd România peste 50 de ani, dacă tendinţa exodului rămâne constantă şi ce măsuri trebuie luate pentru a stopa acest fenomen, politicienii români dau din umeri.
”Trebuie ridicat nivelul de viaţă, de locuri de muncă, de oferit un viitor tinerilor, de elaborat politici de readucere a celor care au plecat, de readucere acasă. Asta e raţiunea de a lupta cu acest proces. Că va arăta mai bine, că va arăta mai rău, eu nu sunt Casandra ca să vă dau comentarii de genul. România trebuie să arate mai bine şi eu sunt optimist de felul meu, trebuie să arate mai bine, are posibilităţi mari, are potenţial, îmi pare rău că acest proces încă nu a fost luat sub control”, a spus senatorul social-democrat Ion Hadârcă.
Colegul său, Marian Pavel, susţine că au fost luate deja măsuri care vor duce la diminuarea fenomenului. Doar să avem răbdare să vedem efectele.
”Nu pot să vă spun acum cum va arăta România dacă va continua migraţia. Măsurile care au fost luate au fost tocmai pentru a repatria forţa de muncă în România. Eu cred că, în momentul de faţă, creşterea economică şi joburile mai bine plătite va avea ca efect până la urmă întoarcerea românilor din străinătate în România, să lucreze aici. Vă dau o soluţie simplă, de fapt o realitate: În momentul de faţă România este unul dintre cele mai sigure state din Europa, contează foarte mult siguranţa cetăţeanului, iar Bucureşti, dacă nu mă înşel, este cea mai sigură capitală din Europa. Este un lucru foarte important”, a apreciat Pavel.
Vicepreşedintele PMP Adrian Todoran cere ca stoparea migraţiei şi prevenirea depopulării României să devină punct distinct în viitoarea Strategie naţională de apărare a ţării.
”Dacă valul migraţionist se menţine la acest nivel, este o certitudine că în următorii 50 de ani, România va rămâne fără forţă de muncă, iar scăderea dramatică a natalităţii accentuează perspectivele nefericite ale ţării noastre pentru viitor. Stoparea migraţiei şi prevenirea depopulării României, constituie o problematică atât de serioasă, încât trebuie să devină un punct distinct în viitoarea Strategie naţională de apărare a ţării. (…) Reindustrializarea trebuie să fie un ideal care să se găsească în orice program de guvernare, indiferent de culoarea politică. Un alt obiectiv ambiţios pe care România se impune să-l aibă şi care ar împiedica acest exod al populaţiei, este dezvoltarea durabilă prin sprijinirea iniţiativei private în rândul clasei de mijloc, şi în mod deosebit al agriculturii tradiţionale. Agricultura este necesar să devină un obiectiv naţional, întrucât este motorul economic care ne permite să ne susţinem singuri necesarul de hrană”, a spus Todoran.
Dar până să vedem efectele măsurilor, tot parlamentarii recunosc că în prezent ne confruntăm cu cel mai mare dezastru demografic de când există această ţară.
Potrivit datelor dintr-un proiect depus la Parlament, prin care se încurajează naşterile noi, iar mamele să poată ieşi la pensie mai devreme, rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care are loc scăderea populaţiei) ajungând la un minim istoric de 1,428. La acest nivel vorbim despre un declin demografic, în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră.
Iar documentul oficial arată un viitor sumbru. "Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va rămâne fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat", se menţionează în proiectul depus la Senat şi semnat de zeci de parlamentari.
Un studiu făcut public de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, populaţia României va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie - în ţară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu