miercuri, 5 septembrie 2018

Planurile lui Dragnea și Tariceanu sunt date peste cap. O delegație a Comisiei de la Veneția vine în România

O delegație a Comisie de la Veneția se va afla în România în 13 și 14 septembrie, în vederea pregătirii unei opinii privind modificările aduse recent Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Avizul Comisiei de la Veneția a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar concluziile evaluarii ar urma să fie prezentate în 19 octombrie.
Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul Consiliului Europei, delegația Comisiei de la Veneția se va întalni cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul Justiției, cu conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului General, DNA, DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii, precum și cu reprezentanți ai Parlamentului, asociații de judecători și procurori și organizații ale societatii civile, menționează news.ro.
Sursa citată menționează că avizul a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
La începutul lunii iulie, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a făcut apel la autoritățile din România să aștepte opinia Comisiei de la Veneția înainte de a face alți pași pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, el spunând ca aceste reforme riscă să încalce obligațiile internaționale ale României, în special cele impuse de Convenția penală privind corupția, identificate în recentul raport GRECO.
„Fac apel către părțile implicate să aștepte opinia Comisiei de la Veneția și să o ia în considerare înainte de a urma alți pași pentru a modifica Codul Penal și Codul de Procedură Penală din România. Aceste reforme riscă să încalce obligațiile internaționale ale României, în special cele impuse de Convenția penală privind corupția, identificate în recentul raport GRECO. Ca membru al organizației noastre, România are datoria de a apăra statul de drept”, afirmă secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. El mai spunea că Consiliul Europei va continua să urmarească cu atenție desfășurarea evenimentelor din România și este pregătit să asigure expertiza dacă este nevoie.
Avizul Comisiei de la Veneția a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar evaluarea urmează să fie prezentată în 19 octombrie.
Alături de recomandările GRECO, acest aviz are rolul de a identifica cea mai bună soluție posibilă pentru abordarea problemelor generate de proiectele de amendamente, în conformitate cu standardele europene și cu angajamentele europene ale României, preciza Consiliul Europei.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului din luna iulie de câtre plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi „împotrivă” și 19 abțineri, în condițiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu și abrogarea neglijenței în serviciu.
Printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu și abrogarea neglijenței în serviciu.
Astfel, a fost eliminată din sfera infracțiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament și Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu a fost abrogat.
Totodată, comisia a decis modificarea definiției din Codul penal a grupului infracțional organizat, în sensul că nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și fără a avea o continuitate.
Cea mai contestată modificare este cea a Articolului 297 cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu. Acesta a fost modificat astfel ca infracțiunea nu se pedepsește dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obține foloase materiale necuvenite pentru sine, soț sau rude până la gradul II.

„Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonante de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încalcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, Ordonanța de urgență sau Ordonanța de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin acesta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, este noua formă a articolului.
Forma actuală a articolului privind abuzul în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseste penal: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, scrie in actuala forma a infractunii de abuz in serviciu din Codul penal.
De asemenea, proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională. Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obținute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă și întocmește un proces-verbal în acest sens și îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar fațp de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este ca judecătorul sau instanța de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”. Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, sau de către instanță de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepțional” și “motivată” în ceea ce privește aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citație, numai în mod excepțional și motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.
O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârșirea unei infracțiuni pentru depunerea unui denunț “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii”, spune amendamentul. Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa”.
Ambele legi au fost atacate la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis, precum și de către ICCJ și de partidele de opoziție.
Comisia Europeană anunța, în ziua adoptării modificărilor Codului penal, că nu va ezita să ia măsurile care se impun pentru a se asigura că modificările aduse Codului penal respectă legile Uniunii Europene (UE) în domeniul justiției și a anunțat că urmărește cu o îngrijorare tot mai mare adoptarea acestor măsuri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu