Taxa pe activele bancare nu a surprins foarte tare băncile din România, dat fiind faptul că era evident deja de ceva vreme că Guvernul va avea rapid mare nevoie de bani, din cauza cheltuielilor iraționale. Dar, își va atinge ea scopul declarat, acela de a reduce costurile de finanțare pentru populație? În nici un caz! “Taxa asta va fi platită de populație, iar băncile și companiile din energie (taxate și ele cu 2% pe cifra de afaceri -n.r.) doar o colectează”, spune Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
Deși taxa nu a fost tocmai o supriză, cel puțin pentru președintele Raiffeisen Bank România, aceasta este considerată nejustificată, având în vedere ca în țările vecine în care s-a aplicat băncile au fost finanțate de stat în perioada crizei financiare, iar în România nu.
Steven van Groningen mai reclamă faptul că nu este foarte clar cum va fi platită aceasta taxă, deși este previzibil.
“Plătim taxe, nu e nici un fel de problemă, dar vreau să înteleg ce am de plătit, cum e calculat și, de preferat, să aflu asta înainte. Din luna iunie, ar trebui să aflăm ce aplicăm de la 1 ianuarie. (...) Dacă pornim de la faptul ca Guvernul are nevoie de bani, atunci cred că probabil va fi aplicată la fiecare trimestru și trebuie să ne așteptăm la suma cea mai mare. Dacă ne raportăm la nivelul ROBOR pe ultimele trei luni, atunci se va aplica 0,3% la activele de la finalul primului trimestru din 2019. Și atunci ajungem la 1,2% într-un an”, a explicat van Groningen, în cadrul emisiunii Profesionistii în Banking.
În opinia sa, argumentul referitor la reducerea costurilor de finanțare pentru populatie este unul fals, având în vedere că ultimele 10 inițiative adoptate în România, care afectează sectorul bancar, de fapt, cresc costul de finanțare, nu îl scad.
În final, taxa aceasta va fi platită de consumatori, atât de deponenți, pentru că economiile lor la bancă vor primi o dobandă mai mică și, în plus, vor fi erodate de inflația generată de aceste taxe, cât și de cei care au sau vor să ia credite, prin dobânzi mai ridicate, mai spune președintele Raiffeisen Bank.
Deși taxa nu a fost tocmai o supriză, cel puțin pentru președintele Raiffeisen Bank România, aceasta este considerată nejustificată, având în vedere ca în țările vecine în care s-a aplicat băncile au fost finanțate de stat în perioada crizei financiare, iar în România nu.
Steven van Groningen mai reclamă faptul că nu este foarte clar cum va fi platită aceasta taxă, deși este previzibil.
“Plătim taxe, nu e nici un fel de problemă, dar vreau să înteleg ce am de plătit, cum e calculat și, de preferat, să aflu asta înainte. Din luna iunie, ar trebui să aflăm ce aplicăm de la 1 ianuarie. (...) Dacă pornim de la faptul ca Guvernul are nevoie de bani, atunci cred că probabil va fi aplicată la fiecare trimestru și trebuie să ne așteptăm la suma cea mai mare. Dacă ne raportăm la nivelul ROBOR pe ultimele trei luni, atunci se va aplica 0,3% la activele de la finalul primului trimestru din 2019. Și atunci ajungem la 1,2% într-un an”, a explicat van Groningen, în cadrul emisiunii Profesionistii în Banking.
În opinia sa, argumentul referitor la reducerea costurilor de finanțare pentru populatie este unul fals, având în vedere că ultimele 10 inițiative adoptate în România, care afectează sectorul bancar, de fapt, cresc costul de finanțare, nu îl scad.
În final, taxa aceasta va fi platită de consumatori, atât de deponenți, pentru că economiile lor la bancă vor primi o dobandă mai mică și, în plus, vor fi erodate de inflația generată de aceste taxe, cât și de cei care au sau vor să ia credite, prin dobânzi mai ridicate, mai spune președintele Raiffeisen Bank.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu