Generația 2007-2019. Trei din cinci copii care au intrat în clasa I în 2007 nu au luat Bacalaureatul în 2019. Ei sunt elevii cu 17 miniștri în 12 ani de școală

Au intrat în școală 230.000, au ajuns în clasa a XII-a cu circa 100.000 mai puțini, iar examenul de Bac nu a fost promovat de 3 din 5 copii aflați în această clasă inițial, potrivit calculelor Edupedu.ro, bazate pe cifrele comunicate oficial de mai multe instituții. Generația care a început școala în 2007 și care anul acesta a dat Bacalaureatul a fost cea care, în 2015, a dat testul PISA care a descoperit că gradul de analfabetism funcțional în rândul copiilor de 15 ani este de 40%.

Între 2007 și 2019 Educația românească a fost pusă la grea încercare de un sistem de învățământ nereformat, greoi, inadaptat și neperformant. Generația care a traversat această perioadă agitată și într-o permanentă schimbare a trecut prin cel mai mare boom economic și apoi prin cea mai mare criză economică. Ar putea părea că România a fost într-o permanentă criză politică în această perioadă pentru că rareori anul școlar a început și s-a terminat cu același demnitar în funcție, la Educație. Acești 12 ani au însemnat la fiecare început de an școlar fie lipsa manualelor sau calitatea lor slabă, fie lipsa autorizațiilor sanitare sau de funcționare pentru școli, condiții improprii în mediul rural, autorizații de protecție la incendiu lipsă, subfinanțare din partea administrației locale și centrale. Niciodată, în acest interval de timp, Educația nu a primit procentul din PIB prevăzut de lege.

Majoritatea elevilor care au susținut Bacalaureatul în 2019, precum și colegii lor de generație care nu au mai ajuns la BAC s-au născut cu 18 ani în urmă, în anul 2000. Potrivit datelor consultate de Edupedu.ro în baza TEMPO a Institutului Național de Statistică, în anul 2000 au fost 234.521 de nou-născuți.

În anul 2007 intrau la școală, în clasa I, „peste 230.000 de boboci”, potrivit presei de la vremea aceea. Sunt cifrele comunicate de Ministerul Educației. O generație mai numeroasă decât populația în vârstă de 7 ani, diferența (circa 10.000 de elevi) fiind reprezentată de copiii de 8 ani și cei de 6 ani.

La finalul clasei a VIII-a, în anul 2015, la Evaluarea Națională s-au înscris 163.407 de elevi. Dar au participat la examen 158.568, dintre care 125.782 de copii au obținut medii peste 5, potrivit edu.ro.

Calculat din numărul celor înscriși în clasa I, procentul celor care au intrat în Evaluarea Națională a fost de 68.94. Peste 31% din generația respectivă nu se regăsea în statisticile acestor examene.

A urmat Admiterea la Liceu în același an, 2015. Din 128.685 de elevi care au completat fişele de înscriere, în prima etapă au fost repartizați computerizat la liceu 124.805 elevi, potrivit comunicatelor oficiale.

În același an au fost ocupate circa 50.000 de locuri în învățământul profesional, potrivit Strategiei VET 2016.

Imediat după întrarea în clasa a IX-a această generație a susținut, la vârsta de 15 ani, testul PISA, realizat de OECD în 2015. Rezultatele au arătat atunci că România este pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2. Pe baza acestor rezultate specialiștii au calculat un grad de analfabetism funcțional de aproximativ 40%, dublu față de media Uniunii Europene, de 19,7%.

La finalul clasei a XII-a s-au înscris la Bac 116.316 candidați din promoția curentă, potrivit edu.ro. Dintre ei, au reușit să ia peste media 6, adică să promoveze examenul, 85.724 de elevi.

Raportat la numărul elevilor care au intrat în clasa I în 2007, absolvenții de BAC înseamnă 37,27%. Cu alte cuvinte, 62,7% dintre elevi, adică 3 din 5 copii care au început școala acum 12 ani, nu au ajuns sau nu au luat Bacalaureatul în sesiunea iulie 2019.

12 ANI CU 17 MINIȘTRI AI EDUCAȚIEI

1. Cristian Adomniței 5 aprilie 2007 — 6 octombrie 2008 (PNL) (schimbat la nici o lună de la începutul anului școlar, după un an și jumătate de mandat; a introdus tezele unice la clasele a VII-a și a VIII-a, în 2007 și 2008, pentru a înlocui examenele. În ultimii ani, tot mai mulți experți în educație au făcut referire la tezele unice ca soluție fie pentru admiterea la liceu, fie pentru înlocuirea celor 20% din media de admitere la liceu reprezentată astăzi de media claselor V-VIII)
2. Anton Anton 6 octombrie 2008 — 22 decembrie 2008 (PNL) (a fost schimbat în pragul vacanței de iarnă, după două luni și jumătate de mandat, odată cu schimbarea guvernului)
3. Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
4. Emil Boc 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar) (PD-L)
5. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
6. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
7. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
8. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
9. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) (revine la minister după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației)
10. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
11. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
12. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
13. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
14. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
15. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
16. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
17. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – prezent (PSD) Un mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat în derulare, marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie.