Tăieri în sistemul bugetar - cine sunt salariații afectați. Avertismentul dur al economiștilor: fără scăderi reale de cheltuieli, măsurile sunt inutile

Cheltuirea banilor publici reflectă structura de putere a partidelor, iar reformele anunțate de Guvern nu vor avea efect dacă nu reduc concret cheltuielile, avertizează economistul Radu Nechita. Profesorul de la UBB atrage atenția că redistribuirea fondurilor favorizează administrațiile locale aflate sub aceeași culoare politică cu guvernarea și propune comasarea primăriilor mici și tăieri diferențiate, în funcție de gradul de risipă. Amintim că, Guvernul şi-a anunţat intenţia de a reduce cu 10% fondul de salarii din instituțiile publice, reforma administrației urmând să se facă în cursul lunii ianuarie, după ce Executivul o va aproba, cel mai probabil în ședința de joi, 15 ianuarie. 

Nechita: Banii sunt redistribuiți în funcție de culoarea partidelor

„Ar trebui să fie cheltuiți cât mai aproape de cetățean. (...) Lucrurile sunt însă amestecate, pentru că schema de personal răsplătește și clientela politică. Este nevoie de o separare pe verticală a cheltuielilor. Unele primării sunt subfinanțate, încasând doar taxele locale, dar au și multe cheltuieli, iar o parte din acestea sunt acoperite din colectarea TVA, impozit pe venit, impozit pe profit. O altă sursă de finanțare vine prin redistribuirea fondurilor de la primăriile mai bogate la cele mai sărace, un fel de solidaritate națională.

Ce încerc să vă spun este că resursele financiare sunt redistribuite în funcție de culoarea partidelor de la Guvernare către aceeași culoare a partidelor din administrația locală. Și nu vă spun doar eu, sunt studii ale Expert Forum. Ăsta e târgul și nu e bun. Acum, ca se taie niște posturi și niște salarii, nu cred că am rezolvat ceva. În sfârșit are cineva curajul să taie, să riște supraviețuirea politică. Testul e scăderea cheltuielilor publice. Adică să vedem dacă în 2026 vor fi mai mici decât în 2025 sau în 2024 sau în 2023. Ăsta e testul de reușită a reformei.

Ar trebui să scadă și numărul de administrații locale, să nu mai existe primărie cu n angajați pentru localități mici cu 88 de locuitori. Să fie comasate. Referitor la tăieri, premierul Ilie Bolojan arăta recent cum unele primării aveau scheme de personal foarte stufoase. Există județe care au cheltuit mai mult și județe care au cheltuit mai puțin. O scădere cu 10%, egală pentru toată lumea nu e corectă. Ar trebui să taie mai mult de la cei care au risipit mai mult și mai puțin de la cei care țși-au chibzuit mai bine fondurile”, este de părere economistul Radu Nechita, profesor la UBB.

Negrescu: Zeciuala nu e de ajuns

La rândul său, analistul Adrian Negrescu, a declarat pentru „Adevărul” că „zeciuiala anunțată de politicieni nu are o cine știe ce amprentă financiară în buget”, dar speră să fie doar un prim-pas în tentativa de a reduce cu adevărat cheltuielile statului.

„Și spun acest lucru pentru că perspectivele ne impun niște măsuri drastice în viitor. Poate că în 2026, pe fondul creșterii taxelor, statul va reuși să reducă deficitul bugetat în 6,4%, însă problema este ce vom face în anii următori, pentru că ținta este să îl reducem la 3%.

Culoarul de creștere a taxelor este deja epuizat – nu văd de unde să mai creștem taxele în anii următori pentru că riscăm să ducem economia în recesiune – împrumuturile publice și-au atins deja borna maximă de suportabilitate – de maxim 50 miliarde de euro pe an (nu ne mai împrumută nimeni peste acest nivel), astfel că singura soluție este să tăiem din cheltuieli, pentru că din reducerea evaziunii, chiar dacă vedem niște eforturi salutare la Ministerul Finanțelor, nu vom reuși să aducem bani la buget în așa fel încât să limităm drastic ecartul dintre venituri și cheltuieli. Reducerea cheltuielilor publice, restructurarea aparatului de stat reprezintă astfel singura noastră șansă de a reduce deficitul – iar zeciuiala nu va fi de ajuns. Trebuie o reformă administrativă, o restructurare a instituțiilor statului prin desființări, comasări de instituții, o regândire a cheltuielilor de funcționare a statului, trebuie, în esență, să facem cu adevărat reforme, nu doar politică.

Și sper să existe mai multă responsabilitate. Mă uit la ideile năstrușnice anunțate de Compania Națională de Investiții care a dat undă verde pentru construcția de noi stadioane pe datorie. Altfel spus, le cere constructorilor să înceapă lucrările pe banii lor și le promite că îi va plăti din 2027. O inițiativă cel puțin bizară, fără o logică economică. Dincolo de lipsa de fezabilitate economică a acestor investiții, se pune problema de unde vor fi bani în 2027 pentru astfel de investiții de sute de milioane de euro în condițiile în care inclusiv fondurile din PNRR vor fi deja epuizate. CNI riscă să ducă bugetul de stat într-o situație limită, fără niciun fel de responsabilitate bugetară.

Sper ca dl. Nazare să corijeze aceste inițiative și să construiască o lege a bugetului fezabilă care să reducă semnificativ din risipa banului public, altfel spus să tăiem din bugete în așa fel încât să forțăm bugetarii de lux, nobilimea bugetară să taie din privilegii, să restructureze și reformeze activitatea statului român.

Rămâne de văzut dacă va exista și voința politică în acest sens pentru că altfel vom rămâne cu aceeași senzație – ca reformele în România au însemnat, în esență, doar creșteri de taxe”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Nu se va tăia din salariile de bază

Guvernul va folosi asumarea răspunderii pentru a trece pachetul legislativ privind reducerea cu 10% a fondului de salarii din instituțiile publice, măsură pe care o consideră ultimă șansă de credibilitate a actualului executiv.

„Bugetul real și responsabil nu poate fi conceput în acest an fără aceste reduceri de cheltuieli”, a spus ministrul Radu Miruță, precizând că joi, în ședința de Guvern, va fi adoptat pachetul pe administrație.

Potrivit acestuia, fiecare ordonator principal de credite trebuie să reorganizeze instituția pe care o conduce pentru a reduce cu 10% fondul de salarii, fără a tăia salariile de bază.

Lista instituțiilor cu cei mai mulți bugetari

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), la nivelul lunii noiembrie 2025, ultima lună pentru care există date oficiale, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era, în noiembrie 2025, de 1.280.562, cu 290 mai puține comparativ cu luna precedentă.