Dintre cei 19,3 milioane de rezidenți înregistrați în 2019 în România, 18,7% sunt în vârstă de 65 de ani și peste, iar dintre aceștia 25% au 80 de ani și peste, ambele grupuri alcătuind practic universul de populație cel mai vulnerabil, ca segment de vârstă, în fața Covid-19.
La un ritm de aprovizionare de 600.000 de doze de vaccin pe lună, comunicat de autorități, România poate vaccina 300.000 de cetățeni lunar, pentru fiecare om căruia i se administrează prima doză păstrându-se rapelul. A doua doză va fi administrată după trei săptămâni. România avea în 2019 o populație rezidentă de 19,3 milioane de oameni. Ca structură de vârstă, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, suntem împărțiți astfel:
0-14 ani: 3.032.257
15-64: 12.706.291
65 și peste: 3.631.900
Dintre cei 3,6 milioane de oameni cu vârstă de 65 +,
918.829 de femei și bărbați au 80 +.
Strategia de vaccinare anti Covid-19 a România nu a clarificat ce înțeleg autoritățile prin populație de vârstă vulnerabilă, de la câți ani împliniți oamenii vor avea prioritate.
S-a început cu sistemul medical, ceea ce înseamnă peste 100.000 de angajați, dar nu e clar câți vor dori să se vaccineze, deocamdată managerii fiind reticenți în a explica cifrele mici ale cererilor de doze din spitale. În fluxul anticipat de vaccinuri Pfizer către România, populația de peste 80 de ani, unde rata mortalității la Covid este cea mai mare, nu se poate vaccina integral mai devreme de 3 luni de la începutul anului 2021. Iar femeile și bărbații de între 65 și 80 de ani ar avea nevoie de încă cel puțin 6-8 luni.
Speranța Europei, pe termen scurt, este legată de aprobarea și importul rapid, în regim de urgență, pe lângă dozele Pfizer, și a vaccinului de la Moderna plus, pe termen mediu, apariția altor soluții de vaccin, dintre cele aflate în fazele avansate ale testelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu