Laura Codruţa Kovesi a reuşit să obţină cele mai multe voturi de la Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European după audierea de marţi. 12 europarlamentari au votat pentru candidatul României la funcţia de procuror şef european, 11 pentru francezul Jean-François Bohner şi doar 1 pentru Andres Ritter din Germania. Miercuri, la ora 12:00, Comisia pentru Libertăţi Civile (LIBE) îşi va exprima preferinţele pentru desemnarea propunerii finale.
Laura Codruţa Kovesi a obţinut cele mai multe voturi în Comisia pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, care a votat marţi seara candidatul pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European.
Potrivit surselor europene, Comisia CONT şi-a împărţit voturile astfel:
- Laura Codruţa Kovesi - 12 voturi
- Francois Bohnert (Franţa) - 11 voturi
- Andres Ritter (Germania) - 1 vot
Votul are valoare consultativă. Comisia LIBE urmează să voteze candidatul preferat miercuri, la ora 12.00 (ora României).
Parlamentul European şi Consiliul UE vor numi de comun acord procurorul-şef european, iar Conferinţa Preşedinţilor ar urma să fie informată despre rezultatul audierii înainte de viitoarea sa reuniune de pe 7 martie 2019.
Urmăriţi mai jos cum s-au prezentat cei trei candidaţi în faţa comisiilor.
La fel ca fiecare dintre candidaţii pentru funcţia de procuror şef european, la începutul audierii, Laura Codruţa Kovesi şi-a prezentat biografia, pe care a preferat să o expună în limba engleză.
"Am fost procuror peste 23 de ani, deci practic jumătate din viaţa mea am fost procuror. Treaba mea a fost ca justiţia să funcţioneze când este încălcat dreptul penal. Am deţinut cele mai importante poziţii din sistemul judiciar, DNA fiind o structură creată exclusiv pentru anticorupţie. Funcţia de procuror-şef european este o oportunitate unică, aş fi onorată să continui munca atâtor oameni", a declarat Kovesi.
Fosta şefă a DNA a expus apoi care ar fi obiectivele Parchetului European, în viziunea ei.
"Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recupereze daunele, trebuie să se pregătească infrastructura umană şi financiară şi să se adopte toate regulile administrative necesare. Pentru ca Parchetul să funcţioneze eficient, trebuie să definim obiective, să partajăm informaţii şi să cădem de acord asupra unor proceduri, să creăm acorduri de cooperare cu statele neparticipante şi cu state terţe, de asemenea, acorduri cu EUROJUST, OLAF şi cu instituţiile financiare. De asemenea, trebuie să identificăm vulnerabilităţile în cadrul legislativ actual ", a completat Kovesi.
”Pentru mine, recuperarea daunelor a fost cea mai importantă.”
Laura Codruţa Kovesi consideră că cea mai mare realizare a mandatului său la DNA a fost recuperarea daunelor.
"Prin propriul exemplu, am experienţă îndelungată în emiterea regulilor şi orientărilor interne. Sunt obişnuită să funcţionez în condiţiile de stres şi presiune publică. Pentru mine, recuperarea daunelor a fost cea mai importantă. DNA a pus sechestru pe bunuri de 2 miliarde de euro. Am dezvoltat parteneriate puternice cu colegii internaţionali. Sumele recuperate de noi au crescut de 10 orifaţă de perioada anterioară. A fost pus sechestru pe proprietăţi şi conturi bancare din alte ţări," a enumerat Kovesi dintre succesele obţinute ca procuror.
"Am identificat tipologii de fraudă financiară. Acestea sunt realizările mele. Pe baza experienţei mele vă spun care sunt principiile: procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică, în faţa infracţiuniloor să respectăm drepturile procedurale. (...) Numai o justiţie profesionistă, onestă poate lupta împotriva infracţiunilor. Sunt conştientă că aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Nu am nimic de ascuns."
”Nu am colaborat cu serviciile secrete în sensul de poliţie politică.”
Candidata româncă la funcţia de procuror şef european i-a asigurat pe europarlamentari că îşi poate aborda profesionist meseria, iar relaţiile tensionate dintre ministrul Justiţiei şi sistemul judiciar din România nu au relevanţă.
"Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi, trebuie să fie pasiune, dar nu patimă. Dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile care îmi revin. Nu are relevanţă ce s-a întâmplat în România, relaţiile dintre sistemul judiciar şi ministrul Justiţiei şi vă asigur că voi respecta obligaţiile, dacă voi fi numită," a promis Kovesi.
Ea a precizat că îndeplineşte toate criteriile pentru a candida la funcţia de procuror-şef european şi nu a colaborat cu serviciile secrete în sensul de poliţie politică.
"În momentul candidaturii, am verificat cu exactitate toate criteriile care trebuie îndeplinite. Le îndeplinesc pe toate. Iar în ceea ce priveşte gradul profesional, articolul 54 este cel care reglementează care sunt criteriile. Sunt patru condiţii: să ai vechime de 15 ani, am vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani şi să ai calificativul de foarte bine la ultima evaluare. Am fost numită procuror general şi procuror şef DNA fără a avea gradul profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a explicat Kovesi. "În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile de informaţii, nu am colaborat în sensul de poliţie politică, nu este prevăzută ca o colaborare profesională care poate apărea în exercitarea atribuţiilor de procuror."
”Nu am avut niciun fel de colaboare cu CIA.”
Laura Codruţa Kovesi a fost întrebată de un eurodeputat despre cele două ”distincţii CIA”, primite în 2007 şi 2011 şi menţionate în CV-ul său, în contextul în care în anii 2003-2005 se spunea că au funcţionat, pe teritoriul României, închisori CIA.
”Nu sunt premii oferite de CIA, ci de o agenţie de aplicare a legii. Secret Service, are două atribuţii: de a proteja demnitarii şi moneda naţională,” a explicat Kovesi. ”Pentru modul în care am fost implicată, am fost recomandată de către o agenţie. La începutul activităţii mele, în 2006-2007, structurile se confruntau cu criminalitatea informatică şi a fost nevoie de pregătire profesională şi am fost recompensată."
Ea a comentat şi informaţiile apărute în ţară în ultimele ore, potrivit cărora ar avea mai multe reşedinţe în America.
"Nu am dobândit niciun fel de cetăţenie, nu am avut niciun fel de colaboare cu CIA, iar ştirile apărute azi sunt mincinoase."
”Ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat la procesul penal”
Eurodeputatul Cătălin Ivan a întrebat-o dacă membrii CSM au constatat că DNA a influenţat o anchetă care o viza.
"Am avut un proces vizând nişte afirmaţii mincinoase, în cadrul unei emisiuni, proces care a durat patru ani de zile şi în care s-a decis, decizie definitivă, că am fost defăimată în mod nedrept. Am câştigat în primă instanţă, am câştigat în calea de apel. Niciodată nu am făcut vreun act pentru a influenţa judecătorii, procesele au fost publice, au fost mai multe instanţe care mi-au dat dreptate, alcătuite diferit. Există un raport al Inspecţiei Judiciare în care judecătorii au spus că nu au fost influenţaţi, raportul a fost atacat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu avem o decizie definitivă," a răspuns Kovesi.
Ivan a vrut să ştie şi dacă ofiţerii SRI au făcut parte din echipele mixte care au selectat probe în dosarele instrumentate.
Laura Codruţa Kovesi a răspuns: "Ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal. Au existat sesizări de la SRI, aşa cum e prevăzut în lege, dar probele au fost administrate de procurori şi s-au verificat în faza judecăţii".
Ea a explicat pentru eurodeputatul Cătălin Ivan şi informaţia că rata de achitare în cazul dosarelor instrumentate de DNA, structură pe care a condus-o, ar fi fost de 40%: ”Este falsă! În fiecare an, a fost între 10 şi 13%. Probabil vă referiţi la ultimul raport, care a fost prezentat, cu o rată de 36%. Rata reală este de 13,5%, diferenţa este datorată dezincriminării unor fapte penale, respectiv a abuzului în serviciu."
Grapini a acuzat-o pe Kovesi de minciună
Europarlamentarul Maria Grapini a dorit să ştie ce spune de capacitatea sa de management faptul că a fost revocată din funcţie. Laura Codruţa Kovesi răspuns că revocarea din funcţie a fost urmare a unui proces din care nu a făcut parte, motiv pentru care s-a adresat CEDO.
”În ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef, menţionez că aceasta a venit ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, în care eu nu am fost parte în proces. CCR a judecat un conflict între preşedintele României şi Guvernul României şi ministrul Justiţiei. Nu am fost citată în această procedură, nu am avut posibilitatea de a mă apăra şi nu am avut posibilitatea de a face un recurs. Din acest motiv, am trimis o plângere la CEDO, care a trecut de filtru şi urmează să vedem ce decizie se va lua. Menţionez că plângerea vizează chestiuni de principiu, dacă procurorii în România mai sunt independenţi şi dacă atunci când revoci un procuror şef din funcţia de conducere acest lucru se poate face de Curtea Constituţională.”
Grapini a acuzat-o pe Kovesi de minciună, moment pe care l-a postat şi pe pagina sa de Facebook.
”Pentru că aţi răspuns inexact, să nu spun că aţi minţit, CSM v-a dat astăzi un răspuns la contestaţia făcută că nu vi s-a refuzat gradul de Parchet General. Cum răspundeţi la acest lucru şi dacă aţi fost pusă sau nu sub acuzaţie pentru abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă.? Cum ne garantaţi un management profesionist, pentru că aţi fost demisă constituţional şi nu politic din funcţia de şefă DNA?” a întrebat-o Grapini.
”În ceea ce priveşte gradul profesional, nu sunt la curent cu ce a făcut CSM, pot doar să spun - condiţia prevăzută de lege nu are nicio legătură cu gradul profesional. În situaţii similare, cei doi adjuncţi care au fost ai procurorului general, precum şi alţi colegi care au fost în subordinea mea au primit gradul profesional printr-o decizie CSM sau printr-o decizie judecătorească. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat aceeaşi cerere, deşi în alte şapte cazuri, CSM a decis să se acorde acest drept sau în alte hotărâri judecătoreşti s-a decis acest lucru. Repet, nu e o condiţie prevăzută de lege şi ca dovadă am fost numită şef al DNA şi procuror general fără a avea acest grad profesional”, a răspuns Laura Codruţa Kovesi.
”Rezultatele vorbesc în numele meu.”
Laura Codruţa Kovesi a avertizat că în România există încercări de a limita independenţa procurorilor.
"Când au apărut soluţii de achitare sau probele au fost considerate nelegale, acestea au fost diseminate în interiorul structurii, pentru a evita astfel de situaţii. În fiecare an, DNA a trimis în judecată 1.000 de inculpaţi, au fost condamnate 900 de persoane, printre aceştia au fost peste 60 de înalţi oficiali, miniştri, deputaţi sau secretari de stat. Presiunile politice, atât în calitate de prorcuror şef DNA şi procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna pentru un dosar, voi face public. O măsura preventivă bună, pentru că acest lucru nu s-a întamplat. Au fost presiuni externe instituţiei, dar de fiecare dată le-am făcut faţă," a declarat fosta şefă DNA.
"Rezultatele mele vorbesc în numele meu. Am anchetat membri din toate partidele politice. Am anchetat persoane bogate, cu poziţii importante, dar pentru că am fost independenţi, am dus la bun sfârşit aceste cazuri. Independenţa a fost asigurată de lege. Există încercări de a limita această independenţă."
Toţi membrii comisiilor LIBE şi CONT din Parlamentul European vor vota pentru desemnarea candidatului la funcţia de procuror şef european, pentru care concurează şi Laura Codruţa Kovesi, şi nu coordonatorii grupurilor politice. Comisia CONT va vota după audierea de marţi a candidaţilor, iar cea LIBE miercuri dimineaţă, de la ora 12:00 (ora României).
Coordonatorul grupului S&D a contestat procedura iniţială, prin care doar coordonatorii grupurilor politice luau decizia finală, iar procedura a fost schimbată.
Dacă votul în Comisiile CONT şi LIBE diferă de cel al Consiliului UE, atunci vor fi negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE, a explicat europarlamentarul PSD Gabriela Zoană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu