Experimentul Piatra-Neamț: „Orașele de 15 de minute” urmează să devină lege în schimbul banilor europeni

 

Ceea ce vedem că se întâmplă în ultima perioadă în Piatra-Neamț cu implementarea culoarelor de mobilitate urbană care vor schimba radical modul în care cetățenii se vor putea deplasa este pe cale să devină lege care să producă efecte la nivel național, în mai multe orașe din țară, în special în cele reședință de județ, dar nici zonele rurale nu sunt excluse.

Pe culoarele de mobilitate din Piatra-Neamț, mijloacele de transport în comun vor avea o bandă unică dedicată, iar numărul parcărilor este deja semnificativ redus. Toate aceste măsuri sunt luate pentru a forța oamenii să renunțe la deplasarea cu mașinile personale sau chiar să renunțe complet la mașină pentru că nu vor avea unde să o parcheze și să folosească transportul în comun, mersul pe jos, bicicletele sau vehicule ecologice, cu emisii zero.

Teoriile conspirației

Legea care a fost deja votată în Senatul României e acum în Camera Deputaților și vrea să impună conceptul de „orașe de 20 de minute”, adică o organizare urbană prin intermediul căreia în 20 de minute de mers pe jos să ai acces în zona ta la magazine, farmacii, parcuri, școli etc., fără a mai fi nevoie să ieși din perimetrul tău ca să nu „aglomerezi” traficul. Acest concept a stârnit în ultima perioadă pe glob o serie de teorii ale conspirației care derivă din temerile care au născut în perioada de lockdown în pandemie, când se circula în afara locuinței sau localității doar cu declarații pe proprie răspundere, iar datele cu caracter personal erau împărtășite. Acum se vorbește despre un „lockdown climatic”, multe voci spunând că este amenințată libera circulație a cetățenilor, iar populația va ajunge să fie îngrădită în aceste perimetre de 20 de minute, totul ambalat pentru a salva planeta de poluare, pentru ca oamenii să fie mai fericiți, să socializeze mai mult, să fie mai sănătoși mergând pe jos, să se reducă numărul de accidente rutiere, să se renunțe la segregare, iar cei mai defavorizați să se poată integra mai ușor.

PNRR și banii împrumutați

Că suntem sau nu de acord cu această lege, România e obligată să o adopte, deoarece face parte din respectarea unui jalon PNRR prin care se vor primi 2,1 miliarde de euro. Acest plan, chiar dacă atrage bani europeni, jumătate dintre ei fiind sub formă de împrumut, nu a fost, credem noi, suficient de mediatizat și explicat pentru ca românii să știe pentru ce s-au împrumutat de la UE.

Acum, dincolo de teoriile conspirației legate de orașele care ar putea deveni pușcării în aer liber, sunt câteva lucruri concrete care pot fi luate în seamă când vine vorba de astfel de proiecte de mobilitate urbană.

Mediul de afaceri, cu lacăt pe ușă

Legea care e acum în Parlament nu are nicio analiză concretă despre impactul pe care mobilitatea urbană cu transportul în comun, biciclete, mers pe jos și parcări inexistente îl va avea asupra mediului de afaceri. Se precizează, sec, că „proiectul nu se adresează explicit mediului de afaceri, însă estimăm că îmbunătățirea mobilității în general poate contribui la reducerea timpilor de transport pentru bunuri și servicii.”. Dacă e să analizăm ce se întâmplă acum cu mediul de afaceri în Piatra-Neamț, vedem că pe traseele culoarelor de mobilitate urbană, unde s-au eliminat parcările, micii antreprenori au închis prăvălia sau se confruntă cu reduceri semnificative de clienți care pun în pericol locuri de muncă și chiar economia locală. Micile afaceri nu se susțin doar din timpi de transport pentru bunuri, ci din acces facil al clienților. Spre deosebire de micile magazine la care nu se mai poate ajunge cu mașina din lipsa locurilor de parcare, hypermarket-urile nu sunt afectate deoarece au deja parcări private spațioase. Suntem într-un iminent prag al intrării în faliment al multor afaceri locale și nu există la această oră niciun fel de soluție pentru a redistribui, măcar, locurile de muncă pierdute.

Supraveghere invazivă

Instalarea unor sisteme cu camere de supraveghere a traficului care citesc plăcuțele de înmatriculare pot ridica anumite semne de întrebare când vine vorba de o exercitare a dreptului la liberă circulație. Chiar dacă ni se spune că doar personalul autorizat poate monitoriza aceste date și că imaginile video pot constitui mijloace de probă în cazul unor posibile abateri de la lege, facilitând identificarea autorului, apare totuși gândul dacă nu cumva aceste date pot fi folosite și în scopuri mai puțin nobile, dacă ajung pe mâinile cui nu trebuie. România e încă departe de a fi o societate lipsită de corupție, așa că există un posibil risc ca unii să acceseze aceste sisteme pentru anumite vendete personale. Dar să nu le dăm idei.

Renunțarea la mașinile personale

Să ceri cetățenilor unei țări postcomuniste, care a fost zeci de ani privată de lucruri elementare, să renunțe la mașinile personale pentru care au făcut împrumuturi în bancă și pentru care au muncit din greu este cel puțin imoral, mai ales că în documentele depuse prin PNRR se arată că România are o medie a mașinilor personale mult mai redusă față de cea din alte țări europene. În plus, ideea de înlocuire a mașinii personale cu mersul cu bicicleta este din nou forțată, deoarece sezonul rece durează câteva luni pe an la noi în țară, perioadă în care e aproape imposibil să mergi cu bicicleta pe distanțe mai mari. De asemenea, încurajarea mersului cu transportul în comun în care pot fi zeci de persoane în același mijloc de transport ar putea fi ecologică, dar să nu uităm că în perioada de pandemie s-a interzis o perioadă complet circulația cu microbuzele și autobuzele.

Populație mai înghesuită și acces restricționat în anumite zone

Toate aceste reconfigurări care se întâmplă la Piatra-Neamț, dacă legea va intra în vigoare, vor trebui implementate în toată țara în următorii ani, scopul fiind ca în câteva decenii să se reducă emisiile de gaze la zero. Pe lângă problemele legate de renunțarea la mașinile personale, se mai impune inclusiv creșterea densității populației și împiedicarea extinderii orașelor pe orizontală: „Pentru a asigura condiţiile care să susţină eficienţa serviciilor publice urbane, inclusiv transportul public, se va urmări asigurarea unei densităţi rezidenţiale minime de 40 locuitori/hectar”, se arată în lege.

De asemenea, se vor impune în orașe zone cu nivel scăzut de emisie, ZNSE, unde accesul va fi restricționat, iar autoritățile locale pot stabili tarife de acces – un fel de roviniete. De asemenea, pot apărea bariere de acces, controlate de poliția locală.

Comunicare vicioasă

Din cauză că aceste lucruri nu se comunică și nu se explică eficient, profesionist și transparent populației, politicienii având cu totul alte preocupări, inevitabil apar temeri, nemulțumiri și chiar teorii ale conspirației în rândul oamenilor. Odată apărute aceste preocupări, ele sunt foarte greu de controlat și combătut în spațiul public, iar în anumite situații pot apărea acte de violență.

Un exemplu în acest sens este cel al zonei Oxfordshire din Marea Britanie. Angajații din instituțiile publice au primit inclusiv amenințări cu moartea din partea oamenilor speriați că vor fi închiși în case după ce un proiect de filtre în trafic a fost interpretat după cum a înțeles fiecare în dreptul său. Funcționarii au cerut consiliere psihologică, spunând că au fost traumatizați de reacția populației: 

”Personalul și consilierii ambelor consilii au fost supuși unor abuzuri din cauza unor informații inexacte, fiind vehiculate online, despre filtrele de trafic. Luăm în serios starea de bine a colegilor noștri și luăm măsurile adecvate pentru a oferi sprijin personalului și consilierilor. Lucrăm cu Poliția Thames Valley pentru a raporta cel mai extrem abuz.”, se arată într-un comunicat al Consiliului Județean Oxfordshire.

Șase filtre de trafic vor fi testate la Oxford după finalizarea lucrărilor de reabilitare a gării din Oxford. Filtrele vor costa câteva milioane de lire și vor fi implementate în 2024, cu scopul de a citi plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor. Cei care nu au permis de rezidență într-o anumită zonă sau nu au scutire, vor primi o amendă prin poștă. Restricțiile se referă doar la mașini, accesul fiind liber pentru autobuze, taxiuri, pietoni, bicicliști, personal autorizat etc.: 

„Scopul nostru este de a reduce nivelurile de trafic și aglomerația, de a face autobuzele mai rapide și mai fiabile și de a face mersul cu bicicleta și mersul pe jos mai sigur și mai plăcut.”, arată administrația locală. Până la aceste explicații date în ultimul ceas, mulți oameni au crezut că vor fi încuiați în case, la propriu, iar reacția lor a fost pe măsură.

Având în vedere că există astfel de precedente, ar trebui ca în România să se înceapă să se explice foarte clar ce înseamnă toate aceste modificări legislative, deoarece impactul asupra populației va fi foarte mare. Nu este o necunoscută faptul că gradul de nemulțumire a cetățenilor din Piatra-Neamț este mare, nu doar din cauza șantierelor, ci din cauza slabei comunicări și a lucrărilor aparent haotice care se execută.

Nicio persoană responsabilă nu se va opune dezvoltării, însă precedentul din pandemie când liderii au luat decizii în numele populației fără prea mari explicații și pe banii lor ar trebui să rămână în istorie, iar comunicarea să fie mai eficientă. Cu cât se transparentizează mai mult intențiile guvernului și administrațiilor locale, cu atât va fi mai ușor și pentru populație să accepte schimbarea.